Actualul primar al Bucureștiului, candidat independent, Nicușor Dan, l-a învins duminică pe ultranaționalistul George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, potrivit a două sondaje la ieșirea de la urne, un rezultat interpretat ca o confirmare a atașamentului țării față de Uniunea Europeană, scrie cotidianul El Pais din Spania, țară unde trăiește o importantă comunitate românească din diaspora. Articolul despre alegerile din România ocupă cel mai important loc pe site-ul cunoscutei publicații.
Compania de sondaje Avangarde îi acordă lui Dan 54,9% față de 45,1% pentru adversarul său, în timp ce CURS îi acordă 54,1% pro-europeanului și 45,9% ultra-consevatorului.
Cu multă emoție și îngrijorare, românii s-au mobilizat încă de la primele ore ale zilei de duminică pentru a vota în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, câștigat în primul tur, în urmă cu două săptămâni, de candidatul de extremă dreapta George Simion, cu 41% din voturi, scrie El Pais, citată de news.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Până la ora 16:00 (ora Spaniei, 17:00, ora României), 47% din electorat își depusese buletinul de vot, față de 35% la aceeași oră pe 4 mai. La creșterea participării a contribuit în mare măsură puternica mobilizare a diasporei, care a început să voteze vineri. Conform datelor provizorii, 1.299.960 de persoane și-au exercitat dreptul de vot din străinătate, cu 75% mai mult decât în primul tur, notează cotidianul spaniol.
Aceste alegeri, considerate cele mai importante din era democratică, deoarece vor decide viitorul geopolitic al țării, a trebuit să fie repetate după ce un candidat pro-rus și extremist, Calin Georgescu – care l-a susținut pe Simion – s-a impus în primul tur din noiembrie, iar Curtea Constituțională a anulat procesul pentru presupusă ingerință rusă. Acest lucru a declanșat o implozie politică în această țară din Europa de Est, care a pus în alertă și Uniunea Europeană, explică El Pais.
„Am votat pentru o schimbare care să aducă prosperitate, nu pentru aventură și descurajarea investițiilor; pentru calea europeană, nu pentru izolare; pentru o societate în care se poate dialoga și în care nu suntem divizați”, a declarat Dan la ora 9 dimineața, după ce și-a exercitat dreptul de vot într-o secție de votare din Făgăraș, orașul său natal, situat la 240 de kilometri de capitală.
Simion, care se declară admirator al președintelui american Donald Trump, a fost mai matinal și a afirmat că dorește să se alinieze la Bruxelles cu premierul ungar Viktor Orbán. „Am votat împotriva nedreptăților comise împotriva poporului român, am votat împotriva inegalităților și umilințelor la care au fost supuși frații și surorile noastre aici, la frontierele actuale și pretutindeni, am votat împotriva abuzurilor și sărăciei, împotriva celor care ne disprețuiesc pe toți, dar și pentru ca viitorul nostru să fie decis numai de români”, a declarat candidatul, care a depus buletinul de vot, însoțit de Călin Georgescu, într-o secție de pe periferia Bucureștiului.
„Am votat pentru familia română în care cuvintele mamă și tată sunt sfinte, pentru țara noastră de aici și de pretutindeni, care are nevoie de iubire, vindecare și reconciliere”, a spus Georgescu, care este anchetat pentru fraudă electorală.
CE AU DECLARAT ALEGĂTORII DIN ROMÂNIA
Trimisul cotidianului spaniol în România a stat de vorbă și cu alegătorii români.
„Sper că lupta împotriva urii și manipulării va câștiga; vreau o România liberă, democratică, unde să putem să ne contrazicem într-un mod civilizat”, subliniază Cristina, studentă la Facultatea de Inginerie Aerospatială din București. Așteaptă de mai bine de jumătate de oră să voteze la secția de votare situată în Complexul Regie, campusul universitar. „Votez pentru valorile cu care am crescut, respectul și orientarea europeană”, continuă tânăra, care privește cu mândrie în jurul ei mobilizarea generată de generația sa.
„Este un moment crucial pentru noi, nu putem să ne îndepărtăm de Europa”, subliniază și Maria, studentă la Inginerie Chimică, arătându-se în același timp optimistă în timp ce arată spre coada lungă de persoane care doresc să voteze.
„Ne interesează viitorul României, nu pierdem speranța că țara trebuie să continue să avanseze”, explică Alex, profesor de istorie, la ieșirea din Institutul Spiru Haret, din centrul Bucureștiului, unde mulți cetățeni așteaptă răbdători. „Indiferent cine va fi ales președinte, trebuie să fim mulțumiți pentru că ne-am exprimat voința”, adaugă el. Alături de el, Raluca se arată mai sceptică față de alegătorii lui Simion. „Mulți spun că nu votează pentru el din teamă, dar o vor face pentru că sunt sătui de actuala clasă politică, care guvernează de peste un deceniu”, afirmă această contabilă la o companie străină.
Pentru Cristian Preda, profesor de științe politice, România nu a mai cunoscut o interferență a Kremlinului precum cea de acum. „Sprijinul expres al înalților oficiali ruși și al lui Aleksandr Dughin (ideologul președintelui Vladimir Putin) pentru Georgescu a schimbat obiectivul alegerilor, deoarece Rusia nu s-a implicat niciodată în procesele electorale din România până în acest moment, nu a sprijinit niciodată un candidat la șefia statului”, a explicat Preda pentru El Pais.
Politologul, care a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, subliniază că România s-a bucurat de o alternanță democratică sănătoasă până în 2012, cu un partid la putere și adversarul său în opoziție. Însă, de atunci, cele două formațiuni principale – Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) – au încheiat o alianță care a monopolizat guvernele și a împiedicat apariția altor formațiuni. „Nicusor a creat Uniunea Salvați România (USR) în 2016 cu idei pro-europene, în timp ce George Simion a cofondat în 2019 formațiunea de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a reunit atât nostalgicii comunismului, cât și ai fascismului român din perioada interbelică”, a arătat Preda.
PATRU SCENARII APOCALIPTICE
În plus, el avertizează asupra a patru scenarii pe care le califică drept „apocaliptice” în cazul în care Simion ajunge la Palatul Cotroceni, sediul Președinției. În primul rând, ar fi numirea lui Georgescu în funcția de prim-ministru. „Acest personaj, care vorbește despre impulsionarea economiei române prin industria cailor, ar crea o criză economică importantă din cauza lipsei sale de cunoștințe și a ideilor sale puțin corecte”, spune Preda.
În al doilea rând, ar forța numirea sa în funcția de șef al Executivului: „Dacă Georgescu nu este ales în 60 de zile, Parlamentul – unde forțele de extremă dreapta dețin 32% din mandate – ar putea fi dizolvat și ar putea fi organizate alegeri legislative anticipate”, arată politologul.
În al treilea rând, Simion vrea să organizeze un referendum în care românii să poată decide dacă decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie a fost corectă. „Dacă se decide că nu trebuiau anulate, alegerile ar fi organizate din nou, presupus pentru a reveni la viața democratică”, indică el.
Și, ca ultim scenariu, a propus un alt plebiscit pentru a transforma țara dintr-o republică într-o monarhie, o procedură pe care Constituția nu o permite, potrivit lui Preda, dar el crede că Simion ar putea chiar să treacă peste deciziile Curții Supreme și să semneze un decret care să o impună.
