Proiectul PNL de revizuire a Constituției prevede că pot sesiza neconstituționalitatea ordonanțelor de urgență și președintele României sau Înalta Curte de Casație și Justiție, că persoanele condamnate definitiv nu pot candida, conține interdicții privind amnistia și grațierea colectivă și pentru fapte de corupție și stabilește că nu pot fi reglementate prin OUG organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, modificând șapte articole ale legii fundamentale.
Conform PNL, temele de interes național validate prin referendumul din 26 mai cu incidență asupra dispozițiilor constituționale sunt următoarele: interzicerea amnistiei și a grațierii pentru fapte de corupție; interzicerea adoptării ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, scrie News.ro.
”Corelativ, se impune includerea în propunerea legislativă de revizuire a reglementării referitoare la interzicerea dreptului de a fi ales în cazul persoanelor care sunt condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, textul normativ propus fiind o preluare a inițiativei cetățenești avizată de Curtea Constituțională și aflată în procedură parlamentară pentru dezbatere și adoptare. Preluarea acesteia în prezenta inițiativă de revizuire permite parcurgerea unui proces legislativ unitar și organizarea unui singur referendum de aprobare a revizuirii Constituției”, precizează liberalii.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
O altă temă este extinderea dreptului de a sesiza neconstituționalitatea ordonanțelor de urgență și de către Președintele României sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Liberalii propun completarea artcolului 37 din Constituție, referitor la „Dreptul de a fi ales”, prin introducerea unui nou alineat: ”(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării".
O modificare simultană vizează și articolul 38, referitor la „Dreptul de a fi ales în Parlamentul European”: ”În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European. Nu pot fi aleși în Parlamentul European cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.
O altă modificare vizează articolul 73, referitor la „Categorii de legi”, unde alineatului care menționează că prin lege organică se reglementează acordarea amnistiei sau a grațierii colective i se adaugă mențiunea conform căreia ”acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă”.
Un alt articol consitutțional modificat este articolul 74, privind „Inițiativa legislativă”.
Alineatul care prevede că ”nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea” este completat cu formularea : ”Nu pot face obiectul inițiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție”.
De asemenea, cel conform căruia Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, este completat de precizarea: ”Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție”.
Alineatul d) al articolului 94 din legea fundamentală, referitor la alte atribuții ale președintelui, este modificat, astfel că, pe lângă faptul că șeful statului acordă grațierea individuală, apare și precizarea: ”Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă”.
Alineatul (6) al articolului 115 referitor la ”Delegarea legislativă” se modifică și se completează și va avea următorul cuprins: ”Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. Cele trei alineate se referă la: infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; acordarea amnistiei sau a grațierii colective; organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Și articolulul 146 referitor la atribuțiile Curții Constituționale este modificat.
Este introdus un alineat nou, conform căruia CCR ”se pronunță asupra constituționalității ordonanțelor, la sesizarea Președintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau Avocatului Poporului”.
Totodată, este modificat alineatul d, fiind eliminată prevederea conform căreia excepțiile de constituționalitate pot fi ridicate și direct de Avocatul Poporului.
Noua formă este ”d) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial”.
Proiectul de revizuire pentru transpunerea Referendumului a fost aprobat de Biroul Executiv al PNL, fiind mandatați liderii de grup pentru a-l discuta cu celelalte formațiuni de Opoziție, astfel încât să poată fi înregistrat în procedură legislativă, fiind necesară susținerea a o pătrime din numărul deputaților sau senatorilor.
Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum.
