Guvernul german a convenit să creeze un Consiliu Național de Securitate permanent, cu scopul de a planifica mai bine nevoile de securitate pe termen mediu și lung ale țării.
Totodată, cabinetul german a adoptat un proiect de lege care va introduce serviciul militar voluntar, în contextul în care țara încearcă să-și consolideze apărarea din cauza preocupărilor de securitate generate de Rusia, relatează Reuters.
Noul organism de securitate, care înlocuiește Consiliul Federal de Securitate și Cabinetul de Securitate, a fost o promisiune centrală din programul electoral al cancelarului Friedrich Merz, reflectând sentimentul că Germania și-a pierdut concentrarea asupra politicii de securitate în perioada de relativă pace din anii de după Războiul Rece, arată news.ro.
„Este o măsură care trebuia luată de mult timp”, a declarat Stefan Mair, șeful grupului de reflecție SWP. „Valoarea sa va rezida mai puțin în deciziile luate și mai mult în asigurarea faptului că diferite ministere percep situația de securitate în același mod”, a explicat expertul.
Germania a fost luată prin surprindere de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, având rezervele de gaz pe jumătate goale, și a fost nevoită să-și reorienteze întreaga infrastructură energetică pentru a se îndepărta de Rusia.
Invazia rusă a determinat o introspecție în cercurile politice germane, mulți criticând guvernele anterioare pentru că au permis reducerea forțelor armate ale țării după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Noul consiliu de securitate, care va avea personal permanent în sediul Cancelariei lui Merz, are rolul de a răspunde amenințărilor imediate și de a planifica pentru noile riscuri care apar la orizont. Acesta va fi prezidat de Merz, ministrul finanțelor fiind adjunctul său. Miniștrii de externe, de interne, de justiție, al economiei, al apărării, al dezvoltării și digitalizării vor fi, de asemenea, membri permanenți.
Numărul acestora poate fi suplimentat, ad hoc, cu reprezentanți ai statelor germane, ai țărilor aliate sau experți științifici.
Germania este ultima dintre numeroasele țări care au înființat un comitet central de securitate după modelul Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite, Marea Britanie fiind printre primele țări care au urmat acest exemplu în 2010.
PROIECT DE LEGE PENTRU SERVICIUL MILITAR VOLUNTAR
Pe de altă parte, cabinetul german a adoptat acum un proiect de lege care va introduce serviciul militar voluntar, în contextul în care țara încearcă să-și consolideze apărarea națională din cauza preocupărilor legate de securitate.
Textul deschide, totodată, calea către reintroducerea recrutării obligatorii.
Ministerul Apărării speră că programul voluntar de șase luni va contribui la dublarea numărului de rezerviști instruiți de la nivelul actual de aproximativ 100.000 și că unii dintre voluntari vor continua să aibă o carieră în serviciul activ.
Proiectul de lege va avea probabil un parcurs dificil în parlament, punând la încercare angajamentul Germaniei de a consolida apărarea națională în contextul amenințărilor crescânde la adresa securității sale, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Germania a pus capăt programului anterior de serviciu militar obligatoriu în 2011 și, de atunci, atinge cu greu obiectivele privind efectivele militare.
Ministrul Boris Pistorius dorește să crească numărul soldaților în serviciu de la 180.000 la 260.000 până la începutul anilor 2030, pentru a îndeplini noile obiective ale NATO în materie de forțe armate și pentru a consolida apărarea Germaniei - parte a unei creșteri planificate a cheltuielilor militare.
„Bundeswehr trebuie să crească”, a declarat Pistorius într-o conferință de presă miercuri. „Situația internațională de securitate, mai ales atitudinea agresivă a Rusiei, face acest lucru necesar. Nu avem nevoie doar de o forță bine echipată – suntem deja pe drumul cel bun. Dar avem nevoie și de o armată puternică din punct de vedere al personalului. Numai atunci descurajarea în ansamblu va fi cu adevărat credibilă față de Rusia”, a explicat ministrul german al apărării.
Proiectul de lege prevede anumite obiective anuale de recrutare pentru noul sistem voluntar: de la 20.000 în 2026 la 38.000 în 2030.
Dacă aceste cifre nu sunt atinse, guvernul ar putea opta în schimb pentru reinstaurarea serviciului militar obligatoriu, sub rezerva aprobării parlamentare, conform ultimului proiect de lege.
Proiectul de lege actual conține deja unele elemente obligatorii, toți tinerii fiind obligați să completeze un chestionar online privind disponibilitatea și abilitățile lor pentru serviciul militar după împlinirea vârstei de 18 ani, pentru a obține o imagine de ansamblu mai bună asupra personalului potențial disponibil.
Criticii, în special conservatorii cancelarului Friedrich Merz, spun că aprobarea Bundestagului ar putea întârzia reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Ei doresc ca proiectul de lege să declanșeze automat recrutarea în cazul neîndeplinirii obiectivelor.
Deputații din Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Pistorius, partidul minoritar din coaliția lui Merz, spun că prioritatea ar trebui să fie transformarea Bundeswehrului, forțele armate ale Germaniei, într-un angajator atractiv, mai degrabă decât revenirea la serviciul obligatoriu.
Ministerul Apărării a intensificat publicitatea regională, a organizat saloane de recrutare și tabere de evenimente de grup și a deschis noi centre de vizitare a trupelor în ultimii ani, în încercarea de a recruta mai mulți soldați.
Forțele armate au raportat o creștere de 28% a numărului de recruți, ajungând la peste 13.700 de persoane în plus între ianuarie și sfârșitul lunii iulie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ministerul a numit cea mai mare creștere din ultimii ani.
