Cu trei zile înaintea unui vot de neîncredere fără pericol pentru Comisia Europeană, Ursula von der Leyen trebuie să răspundă luni seara la întrebările europarlamentarilor care critică gestionarea foarte centralizată și lipsa de transparență a executivului, relatează AFP.
Fără suspans. Moțiunea de cenzură nu are aproape nicio șansă să o răstoarne pe lidera germană în cadrul votului prevăzut joi la prânz. Dar, la un an după alegerile europene, dezbaterea va permite oponenților Ursulei von der Leyen să se mobilizeze în hemiciclul de la Strasbourg.
Și ar putea servi și pentru a regla niște conturi în cadrul majorității „pro-europene”, unde social-democrații și centristii critică în mod regulat puterea absolută a dreptei și puterea din ce în ce mai verticală a președintei Comisiei.
Așteptată în hemiciclu, lidera va avea ocazia să răspundă criticilor săi.
Moțiunea de cenzură a fost inițiată de europarlamentarul român AUR Gheorghe Piperea, care critică lipsa de transparență a șefei Comisiei în „Pfizergate”.
Von der Leyen nu a făcut public niciodată un schimb de SMS-uri cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de Covid, când Uniunea Europeană negocia achiziționarea de vaccinuri de la laboratorul american.
Cazul a atras plângeri către Comisie din partea diverselor asociații și personalități care au criticat felul în care s-a desfășurat campania de vaccinare, precum și din partea New York Times, care a încercat în zadar să acceseze mesajele în cauză.
Gheorghe Piperea acuză, de asemenea, Comisia Europeană de „ingerență” în alegerile prezidențiale din România, câștigate în luna mai de pro-europeanul Nicușor Dan.
Naționalistul Calin Georgescu a ieșit în fruntea unui scrutin anterior, în noiembrie, dar alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională a României din cauza unor invocat nereguli și suspiciuni de ingerință din partea unui ”actor statal străin” nenumit. Între timp, Comisia Europeană a ridicat tonul împotriva rețelei sociale TikTok, suspectată că nu și-a respectat obligațiile și că a deschis ușa unor posibile manipulări din partea Rusiei, precizează AFP.
Chiar dacă Gheorghe Piperea ar trebui să beneficieze de sprijinul unei părți a dreptei radicale, printre care francezul Jordan Bardella, încercarea sa de a răsturna echipa von der Leyen pare sortită eșecului.
Grupul politic ECR, din care face parte deputatul român, s-a distanțat deja. Acesta include europarlamentari italieni din partidul Giorgia Meloni, mai conciliant cu Von der Leyen.
De partea sa, PPE, principalul grup din Parlament, este alături de președinta Comisiei, care provine din rândurile sale.
Liderul grupului, germanul Manfred Weber, a criticat „marionetele lui Putin din Parlamentul European” care „încearcă să submineze unitatea Europei și să doboare Comisia în această perioadă de turbulențe mondiale și criză economică”.
„Este o rușine pentru cetățenii europeni”, a declarat el.
Fără a vota moțiunea de cenzură, aliații social-democrați și centriști ar putea cere garanții din partea lui Von der Leyen.
Într-o Europă din ce în ce mai de dreapta, majoritatea „pro-europeană” a fost pusă la grea încercare în cursul anului. Stânga și centriștii au reproșat în mod regulat PPE ambiguitatea sa față de extrema dreaptă, în special pentru contestarea legilor privind mediul.
Pentru șefa grupului de centru, franceza Valérie Hayer, care „evident nu va vota” pentru cenzură, această dezbatere poate fi un „moment real de clarificare politică”: „vom cere PPE să spună clar cu cine vrea să lucreze”.
O altă nemulțumire: gestionarea din ce în ce mai centralizată a Ursulei von der Leyen în cadrul unei Comisii pe care o controlează în totalitate în acest al doilea mandat.
Președinta executivului „conduce totul”, a declarat Valérie Hayer acum câteva săptămâni pentru AFP. Iar un episod recent a provocat furia acestei susținătoare a lui Macron.
Fără avertisment, Comisia a amenințat că va retrage o lege împotriva greenwashing-ului (ecoblanșarea) întreprinderilor, care era totuși în curs de negociere în Parlamentul European.
O ieșire percepută ca o jignire de către eurodeputați, mulți dintre aceștia denunțând o punere sub semnul întrebării a prerogativelor lor.
Niciodată o Comisie nu a fost cenzurată la Strasbourg, în ciuda unui caz special din martie 1999. Înaintea unui vot pierdut din start, colegiul prezidat de luxemburghezul Jacques Santer a luat inițiativa și a demisionat în urma unui raport zdrobitor privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă.
