Șase dezertori ucraineni veniți în România povestesc acum prin ce au trecut.
Nu au vrut să riște să moară într-un conflict fără sfârșit și au preferat să facă o traversare dificilă și periculoasă prin munții Carpați ca să ajungă în România.
Viktor Pinhasov nu poate să nu zâmbească. Tocmai a reușit să fugă din Ucraina după ce a traversat singur Munții Carpați timp de cinci zile. „Vreau să plec și să fiu liber, să trăiesc”, a declarat pentru CNN bărbatul de 34 de ani, după ce a ajuns în România vecină.
El este unul dintre zecile de oameni care traversează ilegal granița din vestul Ucrainei în fiecare săptămână, arată news.ro.
Legea marțială interzice tuturor bărbaților cu vârste cuprinse între 23 și 60 de ani, care sunt eligibili pentru serviciul militar, să părăsească țara. Până în septembrie, Procuratura Generală a Ucrainei a deschis aproape 290.000 de dosare penale pentru absență fără permisiune și dezertarea soldaților, potrivit publicației Ukrainska Pravda.
Între timp, Rusia poate conta pe o populație de peste trei ori mai mare decât cea a Ucrainei pentru a-și completa rândurile, în ciuda numărului crescând de victime.
Pentru Pinhasov, care a lucrat ca șofer de taxi în Kiev, viața acasă devenise insuportabilă, chiar și în contextul în care președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni promovează viziuni concurente pentru încheierea războiului.
„NIMENI NU VREA PACE”
„Nimeni nu vrea pace. Nici Putin, nici Zelenski, nici Trump”, spune el fără menajamente, în timp ce bea o ceașcă de ceai în orașul românesc de frontieră Sighetu Marmației, unde aerul era plin de fumul provenit de la sobele cu lemne care luptau împotriva frigului, notează CNN.
El a spus că a petrecut aproximativ o lună pregătindu-se pentru traversare, studiind fără încetare aplicațiile de navigație și canalele Telegram unde oamenii povestesc experiențele lor și împărtășesc sfaturi. Pinhasov și-a făcut provizii cu zeci de batoane energetice și a achiziționat echipament de supraviețuire second-hand. A abandonat totul în munți în ultima zi, pentru a putea traversa granița în fugă și a evita să fie prins de grănicerii ucraineni.
Odată ajuns de cealaltă parte, Pinhasov, extaziat, s-a alăturat celor peste 30.000 de bărbați ucraineni care au trecut ilegal în România de la începutul conflictului în 2022, potrivit poliției române de frontieră. Tuturor li s-a acordat statutul de protecție temporară, o măsură a Uniunii Europene oferită oricui fuge de război.
Serviciul de poliție de frontieră al Ucrainei afirmă că peste 25.000 de persoane au fost prinse în timp ce încercau să părăsească țara. Și asta doar în România. Mulți alții fug în Moldova, Ungaria, Belarus și alte țări.
CÂND MOARTEA VINE DEPARTE DE FRONT
Nu toată lumea reușește să treacă nevătămată. Cel puțin 29 de bărbați au murit încercând să traverseze munții periculoși sau înecându-se în râul Tisa, care separă o parte din nordul României de sud-vestul Ucrainei.
Dima (a cerut să folosească un pseudonim din motive de confidențialitate) și-a pierdut toate degetele de la picioare din cauza degerăturilor, după ce a petrecut cinci zile încercând să traverseze versanții la temperaturi sub zero grade.
„A fost un șoc când mi-am văzut picioarele”, a declarat muncitorul în construcții în vârstă de 42 de ani. „Mă doare în fiecare zi. Mă doare în fiecare minut, în fiecare secundă”, mărturisește el.
Tată a doi copii, a părăsit Ucraina după ce a fost înrolat în armată în primele zile ale războiului. A plătit traficanți pentru a-l ajuta să fugă în aprilie 2022, dar spune că aceștia nu l-au avertizat cu privire la riscurile mortale care îl așteptau. „Când eram în vârful muntelui, a început o furtună de zăpadă puternică. Nu ne puteam vedea unul pe altul dacă ne îndepărtam cu un metru”, rememorează Dima.
Unul dintre bărbații cu care călătorea a murit înghețat. Vremea era atât de rea, încât trupul său nu a putut fi recuperat timp de săptămâni. Dima era convins că și el va muri. Dar serviciul de salvare Salvamont Maramureș din România l-a transportat cu elicopterul de pe munte la timp.
SALVATOR ROMÂN: „EI PREFERĂ SĂ MOARĂ ÎN MUNȚI DECÂT ÎN RĂZBOI”
Dan Benga este responsabilul acestor misiuni de salvare. Fost jucător de rugby devenit om de afaceri, din 2017 și-a dedicat viața salvării celor care au probleme în acești munți, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa.
Împreună cu alte agenții de stat, echipa sa a salvat 377 de bărbați ucraineni în mai puțin de patru ani.
Benga spune că mulți dintre bărbați nu au echipamentul necesar pentru a traversa râpe atât de abrupte și zăpada până la genunchi și riscă să sufere leziuni sau să ajungă la epuizare.
„Preferă să moară în munți încercând să scape decât în război”, a declarat Benga. El refuză să-i judece. „De fapt, nu știm ce se întâmplă în mintea și sufletul lor. ... Meseria noastră este plină de empatie pentru oameni”, spune Benga.
Este o meserie riscantă, care aproape l-a costat viața pe bărbatul de 57 de ani într-un ajun de Crăciun. În 2022, el a rămas blocat pe munte timp de cinci zile în timpul unei furtuni de zăpadă și a fost dat dispărut de către autorități. Soției și celor trei copii ai săi li s-a spus să se pregătească pentru ce este mai rău. Dar Benga a continuat.
El spune că a cărat un bărbat ucrainean în spate timp de 14 ore, până când salvatorii au ajuns în sfârșit la ei. Benga a devenit vizibil emoționat povestind despre acea zi – pericolele meseriei sale și impactul pe care îl are asupra familiei sale îl apasă greu.
Un ucrainean care a cerut să rămână anonim din motive de siguranță a declarat că salvarea a fost „o senzație de nedescris”.
„Am avut pielea de găină pe tot corpul. Așteptarea salvatorilor a fost ca și cum aș fi așteptat un miracol”, a adăugat el.
CINE SUNT CĂLĂUZELE ȘI CÂT COSTĂ
Pentru cei care își permit, plata unei călăuze poate fi tentantă. Unii dintre ei își promovează deschis serviciile pe rețelele sociale.
„Artem”, care are peste 4.000 de urmăritori pe TikTok, susține că poate facilita trecerea în România pentru 14.000 de dolari. „Noi salvăm oameni care vor doar să trăiască, să-și construiască un viitor”, a declarat el. „Eu ajut oameni, eu salvez oameni”, spune el, comparând ceea ce face cu un serviciu de salvare a vieților.
„Artem” a explicat că mituirea autorităților ucrainene, inclusiv a grănicerilor, pentru a închide ochii, este esențială pentru reușită. Odată ce fugarul iese din țară, el susține că echipa sa îl ghidează online de la distanță.
„Transportăm oamenii direct la graniță, iar apoi ei fac doar o scurtă plimbare de 300-400 de metri și sunt deja în România”, susține el.
Un jurnalist CNN s-a dat drept un ucrainean care căuta informații despre procesul de trafic pe Telegram, discutând despre costuri și logistică direct cu alte două persoane care susțineau că pot facilita o evadare. Aceștia au menționat, de asemenea, mituirea grănicerilor.
Echipa de călăuze te duce „direct la sârma ghimpată pe motociclete”, a explicat un traficant. „Treci repede de sârma ghimpată. Înaintezi 100 de metri în România și, odată ajuns într-un loc sigur, trimiți plata în portofelul criptografic”, îl instruiește traficantul.
CORUPȚIE LA GRANIȚĂ
Serviciul de Frontieră al Ucrainei a declarat pentru CNN că are o politică de toleranță zero față de corupție. „Serviciul nostru de securitate internă lucrează activ pentru a expune orice cazuri de activități ilegale și raportăm întotdeauna public reținerea angajaților noștri, dacă apar astfel de cazuri”, a declarat purtătorul de cuvânt Andrii Demcenko.
„Cei care sunt găsiți comițând astfel de infracțiuni sunt trași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare”, a spus el, adăugând că „acuzațiile formulate de grupurile ilegale care încalcă legea trebuie să fie susținute de dovezi. În caz contrar, poate fi vorba pur și simplu de calomnie”.
Unii bărbați prinși încercând să părăsească ilegal țara au raportat că au fost mobilizați la scurt timp după aceea. Decizia de a evita linia frontului este considerată rușinoasă în Ucraina, care a dus un război defensiv împotriva vecinului său mult mai mare și dotat cu arme nucleare.
Pentru șoferul de taxi Pinhasov, care a reușit să treacă singur granița la începutul acestei luni, a meritat efortul. De atunci, s-a reunit cu fiica sa în vârstă de cinci luni în Elveția.
