”Statul român trebuie să alimenteze, în afară de contribuțiile care le-au făcut cei care au lucrat în România, fondul de pensii, pentru a putea plăti pensiile din România. De ce se întâmplă asta? Sunt câteva fenomene pe care trebuie să le corectăm. Unul pe care, din păcate, nu-l putem influența, demografia. Gândiți-vă că generația mea, generațiile mele, cei născuți în anii 68-70, suntem 450.000, 500.000 de oameni. Când noi vom ieși la pensie, cei care lucrăm în afara sectorului militar, pentru că deja colegii mei sunt toți la pensie la 56 de ani, dar peste 7-8 ani când vom ieși la pensie, generațiile care vor intra pe piața muncii vor fi de 200.000 de oameni, de 250.000 de oameni. Deci, că ne place, că nu ne place, în anii următori, dacă vrem să avem un sistem de pensii cât de cât suportabil, care să achite pensii, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează și trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează mai mult”, a declarat Ilie Bolojan la Europa FM.
El a precizat că astăzi, vârsta medie generală de pensionare din România este sub 60 de ani.
”De ce? Pentru că avem categorii care se pensionează la 47, 48, 50, 52 de ani și că ne place, că nu ne place. Nu pentru că aveam un premier sau altul. Astea sunt date de realitate economică. Pentru aceste categorii care au posibilitatea de pensionare mult prea devreme, nu mai este sustenabil să se meargă pe această creștere”, a explicat el.
”Va crește vârsta de pensionare, a militarilor, a polițiștilor, nu există altă posibilitate”, a anunțat Bolojan.
Șeful Executivului a precizat că vor încerca, exact ca în legea legată de salarizare unitară, ca săptămâna viitoare să vină cu o propunere.
”Astăzi, vârsta de pensionare, conform legii, se pot pensiona la 48 de ani, cred, și cred că vârsta medie este puțin peste 50 de ani. Nu poți să dai o cifră exactă, pentru că una este să fii parașutist sau scafandru, și alta este să fii la popotă în spate. Adică sunt situații diferite, și aici e o problemă de detaliu. Dar, inevitabil, vârsta de pensioare va trebui crescută”, a subliniat Bolojan.
El a menționat că, în ceea ce privește problema legată de nivelul pensiei și de corecții, din punctul lui de vedere, creșterea vârstei de pensionare și creșterea stagiului minin, care nu mai poate să fie 15-20 de ani, trebuie să fie mult mai mare, este un element obligatoriu.
”Am ajuns într-adevăr într-o situație care, pe bună treptate, nu e în regulă, ca, de exemplu, un colonel care a ieșit acum șapte ani la pensie, să aibă o pensie mult mai mică decât un caporal, un maestru militar care este acum, iar asta nu poate fi corectată de pe o zi pe alta. Din punctul meu de vedere, în condițiile în care se stabilește creșterea vârstei de pensionare, din economiile care se fac, ar trebui să se ia o sumă de bani, nu pot să dau acum cifre în care, treptat, treptat, să se vină cu anumite ajustări, dar când ai creat niște dezechilibre enorme, nu poți să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta, și nu mi se pare normal să, din nou, să dau niște speranțe care nu pot fi onorate, pentru că am colegi care sunt militari pensionari, am oameni care îi respect, și trebuie să mă văd că e pe stradă mâine când nu mai sunt premier și nu fac astfel de lucruri”, a mai spus Ilie Bolojan.
Cine are pensia de serviciu mai mare dintre militari și civili? Pensia specială națională în medie simplă: 10.000 de lei - ANALIZĂ
Magistrații, parlamentarii, diplomații, unii funcționari, aviatorii, militarii și polițiștii primesc pensii de serviciu în România. Dacă magistrații sunt deja celebri pentru mărimea pensiilor speciale, fiind de departe cele mai mari din țară, cu până la de 9 ori pensia medie națională, categoriile militare compensează prin numărul foarte ridicat de pensii aflate în plată și prin valorile de vârf plătite. Pensia specială medie simplă în România ajunge la 10.000 de lei, adică de 3,4 ori mai mare decât pensia medie normală. Și ponderată, pensia specială a României este de 2,4 ori mai mare decât media națională.
Un total de 5.820 de pensionari magistrați numără în acest moment România, relevă datele analizate de Profit.ro.
Cea mai mare pensie din magistratură a fost de 70.000 de lei brut pe lună la începutul anului 2026. Această categorie are și cea mai ridicată pensie medie de serviciu, de 25.488 lei.
Personalul aeronautic civil navigant (1.333 beneficiari) are a doua cea mai mare pensie medie de serviciu, de 13.111 lei.
Curtea de Conturi (688 beneficiari) are o pensie medie de 10.478 lei, peste diplomați și parlamentari și sub nivelul aviației. Acestea sunt categoriile care depășesc pragul de 10.000 lei.
Personalul auxiliar din instanțe și parchete (2.401 beneficiari) are pensia medie la 7.207 lei.
Funcționarii publici parlamentari (870 beneficiari) și corpul diplomatic și consular (786 beneficiari) sunt categorii apropiate ca dimensiune și nivel de pensie. Ambele se situează în intervalul 6.000–7.000 lei, potrivit situației citate.
MAI, cei mai numeroși
Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a numărat recent pentru Profit.ro 118.779 de pensii aflate în plată la data de la 31 decembrie 2025. Cea mai mare pensie înregistrată a fost de 23.811 lei.
Media pensiei nete achitate până la data menționată este de 5.507 lei.
Bugetul alocat pentru achitarea pensiilor titularilor care au trecut în rezervă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în anul 2025 a fost în cuantum de 8,78 miliarde de lei.
Armata, pensie de 37.000 de lei
36.932 de lei este cea mai mare pensie din armată. Sunt 87.570 de pensionari, pentru care bugetul național plătește anual 5,6 miliarde de lei.
Armata are la această oră 87.570 de pensionari, iar pensia medie este de 4.675 de lei. Cea mai mare pensie este de 36.932 de lei, a transmis pentru Profit.ro Casa de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale.
În luna ianuarie 2026, în evidențele Casei de pensii sectoriale Ministerului Apărării Naționale se aflau în plată 87.569 beneficiari de pensii militare de stat. Pensia medie netă aferentă lunii ianuarie 2026 este de 4.675 lei.
Cea mai mare pensie de serviciu netă plătită în luna ianuarie 2026 de către Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale este în valoare de 36.932 lei.
În total, 17 miliarde de lei
Totalul anual rezultat din sumele pentru categoriile de pensii speciale este de 16,8 miliarde de lei pe an.
Categoriile civile însumează 2,4 miliarde de lei pe an.
Media pensiei speciale este de 2,4 ori mai mare decât pensia medie națională
O medie ponderată cu numărul de beneficiari ai diverselor pensii de serviciu, rezultată din datele de mai sus, ar fi de 7.300 de lei, adică de 2,4 ori peste media națională a pensiilor, de 2.957 de lei. Media simplă este de 10.000 de lei, adică de 3,4 ori peste media pensiei publice naționale.
Numărul de pensionari la nivelul întregii țări a fost la sfârșitul anului de 4,9 milioane de persoane, din care pensionari de asigurări sociale de stat au fost de 4,6 milioane. Pensia medie lunară a fost de 2.957 de lei.
Jalonul 215 din PNRR prevede reforma sistemului de pensii și, concret, vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, cu accent pe principiul contributivității și pe limitarea privilegiilor din sistemele necontributive.
România și-a asumat prin acest jalon să modifice legislația astfel încât pensiile speciale să fie aduse mai aproape de logica sistemului public, adică să existe o legătură mai clară între contribuțiile plătite și nivelul pensiei, inclusiv prin schimbări privind formula de calcul, impozitare sau vârsta de pensionare.
