Crește speranța de viață. Ajunge aproape la nivelul ante-Covid

Speranța de viață la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistrați în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

CITEȘTE ȘI PayPoint reactivează plata rovinietei la terminale și adaugă două servicii opționale pentru șoferi

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătății publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize și IA al OMS, scrie News.ro.

Însă speranța de viață nu este totul: mai trebuie să facem față „următoarei provocări”, și anume „să garantăm că acești ani suplimentari sunt trăiți în condiții bune de sănătate, adaptând în același timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populației”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranța de viață petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 și 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului de mortalitate și ale pierderii de ani de viață în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

CITEȘTE ȘI FOTO Țiriac, plan de 100 milioane euro în România. Reconversia unei foste platforme industriale într-o zonă urbană

În același timp, o tendință de fond relevă o predominanță tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporție tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, față de 58 % în 2000, iar în același an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puțin de jumătate din totalul deceselor în țările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziției epidemiologice mondiale.

Aproape 4 milioane de români au peste 65 de ani. Regiunile cu populația cea mai îmbătrânită

Institutul Național de Statistică (INS) arată că numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste din România se ridica la 3,9 milioane la 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă 20,5% din populația rezidentă a țării (19,04 milioane persoane), Sud-Vest Oltenia și Sud-Est fiind regiunile cu populația cea mai îmbătrânită.

Bărbații în vârstă reprezentau 16,7% din totalul de 9,29 milioane de bărbați rezidenți în România, în timp ce la femei procentul era de 24,1%.

"La 1 ianuarie 2026, persoanele în vârstă de 65 de ani și peste erau în România în număr de 3.903,2 mii persoane reprezentând 20,5% din populația rezidentă a țării (19.041,3 mii persoane). Dintre vârstnicii existenți, bărbații - 1.554.629 persoane - reprezentau 16,7% din totalul de 9.297,6 mii persoane al bărbaților rezidenți în România, în timp ce, femeile - 2.348,6 mii persoane - reprezentau 24,1% din totalul de 9.743,7 mii femei rezidente", arată INS.

CITEȘTE ȘI Opinii: McLaren, o revenire construită cu bisturiul

În profil teritorial, în totalul populației vârstnice - de 65 ani și peste - cele mai mari ponderi le dețin regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%), Sud-Vest (10,5%).

În același timp, regiunile cu populația cea mai îmbătrânită, reflectată prin cei mai numeroși vârstnici raportat la totalul persoanele rezidente în regiune, sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru (peste 20%), Nord-Est și Nord-Vest (peste 19%).

Potrivit datelor INS, cea mai "tânără" regiune este București-Ilfov (18,1%). Vârsta mediană și vârsta medie, alți doi indicatori care sunt relevanți pentru a arăta gradul de îmbătrânire al populației unei țări plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deși în ultimii 14 ani aceștia s-au aflat în continuă creștere.

INS precizează că indicele de îmbătrânire demografică a populației rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.. Structura gospodăriilor realizată în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariați (47,6) și de pensionari (39,3%).

Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile al căror cap de gospodărie este în vârstă de 65 ani și peste (35,3%), pe primul loc plasându-se cele al căror cap de gospodărie are vârsta cuprinsă între 25-49 ani (36,0%).