Auditorii au constatat, în urma analizelor făcute privind orașele și comunele, că valoarea ridicată a cheltuielilor de personal poate limita dezvoltarea acestora. Auditorii constată că actualul cadru legislativ „nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților”.
Un raport al Curții de Conturi realizat în perioada aprilie-noiembrie 2024 și care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite, arată că, în funcție de numărul de locuitori, un indicator cheie prevăzut de legislație, numeroase orașe și comune nu mai corespundeau, în anul 2023, criteriilor pentru a fi încadrate în categoriile din care fac parte, scrie News.ro.
„La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv”, arată raportul Curții de Conturi care amintește că, potrivit legii, pragul minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori.
Potrivit raportului, „există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere”.
„Criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii actuale. Totodată, lipsa unor indicatori clari și fiabili, precum și dificultățile în calculul și interpretarea celor existenți afectează semnificativ posibilitatea de evaluare a localităților”, subliniază auditorii.
Aceștia fac referire și la modul în care sunt gestionate resursele orașelor și comunelor, arătând că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, „pot influența pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor”.
„În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Totuși, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici. Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021”, informează Curtea de Conturi.
Auditul remarcă faptul că, prin comparație cu municipii și consilii județene, orașele și comunele întâmpină dificultăți mai mari în atragerea de personal.
„Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor care deservesc același număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%”, indică sursa citată.
În ceea ce privește costurile aferente personalului din administrația publică locală, raportul notează că modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar. Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ și se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor.
Auditul remarcă de asemenea că „dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore” pentru orașe și comune.
„Această dependență financiară este accentuată de legi anuale care prevăd excepții, care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung. (...) Pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, respectiv la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite”, se mai arată în raportul care subliniază că între mediul urban și cel rural există în continuare disparități semnificative în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază.
Pe de altă parte, documentul constată că actualul cadru legislativ „nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților”.
„Schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificilă și rareori reușește. Au existat, în ultimii ani, mai multe încercări de revenire la rang de comună a unor orașe sau de comasare a unor comune cu orașe, dar cele mai multe dintre acestea nu au fost finalizate cu succes din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului”, subliniază Curtea de Conturi.
