ICCJ a admis contestația depusă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus și constată ”neregularitatea” rechizitoriului în dosarul Revoluției

În majoritate, respinge excepția necompetenței după calitatea persoanei a Curții de Apel București invocată de instanță din oficiu, se artă în încheierea de ședință, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI Premierul Greciei, gata să impună restricții privind vizitele navelor de croazieră în cele mai populare insule

”În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, privind pe inculpații: a. Iliescu Ion, fost președinte al României, (...), pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; b. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, (...), pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; c. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviației Militare, (...), pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal”, se arată în încheierea de ședință, fiind admise contestațiile formulate de inculpații Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif și de mai multe părți civile.
 

Încheierea de ședință va fi comunicată  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei.
 

Fixează în cauză termen la data de 20 septembrie 2024, pentru când se vor cita părțile și se vor încunoștința apărătorii acestora.

 

A fost înregistrată o opinie separată, a judecătoarei Elena Barbu, în sensul admiterii excepției necompetenței după calitatea persoanei a Curții de Apel București, invocată din oficiu, al admiterii contestațiilor formulate, al desființării încheierii atacate și al judecării cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. 
 

În 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București, a ”constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, privind pe inculpații: - Iliescu Ion, fost președinte al României, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviației Militare, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității (...)”.

 

Acuzații au contestat soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul fiind repartizat unui complet de doi judecători, potrivit art. 53, alin. (1), lit. b) din Regulamentul de organizare și funcționare a ÎCCJ.

 

În 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunțe asupra contestației celor trei inculpați. După trei amânări, argumentul fiind că este nevoie de timp pentru deliberare, în 15 mai. în ședința camerei de consiliu, s-a decis definitiv “repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergență”.

 

Conform art. 354, alin. (5) din Codul procedură penală, în situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergență.
 

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul Revoluției, pentru crime împotriva umanității. Iliescu este acuzat că și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
 

"Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari", afirmau procurorii.