Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie e s-a ridicat, în anul 2024, la 3,595 milioane de persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), potrivit cărora aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie.
”19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent; peste 1 din 6 (17,2%) persoane a fost afectată de deprivare materială și socială severă; 615.000 persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS.
Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent, scrie News.ro.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.
Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).
Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative3 și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%.
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior.
Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3.266.000 persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbați (47,1%.) Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei.
În anul 2024, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,6%).
Intensitatea foarte redusă a muncii
În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%).
Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 1,4 puncte procentuale (5% dintre femei, față de 3,6% dintre bărbați).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane.
Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%).
Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,5%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (30,4%).
Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%) și a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 36,5%.
În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12%).
Intersecția componentelor indicatorului AROPE oferă informații pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluției indicatorului compus.
Din cele 5,3 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.595.000 persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situații. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele trei situații. Astfel, aproximativ 1.789.000 persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situații, în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.596.000 persoane erau numai deprivate material și social sever și 82.000 persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.
Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1.294.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 157.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 21.000 persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever. Aproximativ 355.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
