Mii de profesioniști din domeniul sănătății au migrat în principal în Germania, Franța și Marea Britanie, bucurându-se de salarii și condiții de muncă evident mai bune în comparație cu țara lor de origine.
Acum, exodul creierelor este de domeniul trecutului, arată publicația elenă Ta Nea, care citează statistici oficiale.
Un nou raport publicat recent de biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a descoperit o realitate diferită care se conturează treptat în ultimii 10 ani în această țară, arată Rador.
Datele OMS arată că, în 2012, 1.500 de medici plecau definitiv din România. În 2021, numărul lor scăzuse la 461, iar estimările sugerează că tendința arată o scădere continuă.
„Acest lucru se datorează în principal îmbunătățirii salariilor, educației și condițiilor de muncă în România”, explică autorii aceluiași raport, prezentând imaginea de ansamblu.
O altă știre optimistă, intitulată „Un nou început”, apare pe site-ul OMS. România este din nou vedetă. Prima fotografie prezintă un spital jalnic dintr-un mic oraș, Buhuși, cu 14.152 de locuitori. În 2020, lucrau acolo doar 22 de medici. Majoritatea erau la un pas de pensionare.
Unitatea sanitară, aflată într-o stare de degradare și fără șanse de schimbare, se confrunta, după cum se relatează, „cu perspectiva sumbră de a fi transformată într-o unitate de ambulatoriu”.
Dar apoi s-a întâmplat ceva remarcabil. Conducerea, cu sprijinul autorităților locale și finanțare din partea Uniunii Europene, s-a mobilizat pentru a reconstrui spitalul de la zero. „A fost un spital care a refuzat să se lase dat uitării”, descriu autorii. Astăzi, spitalul ultramodern este un „far de speranță”.
Are 81 de medici – adică un medic la fiecare trei paturi Anul trecut, au fost realizate peste 44.000 de internări și aproape 50.000 de consultații în ambulatoriu. Fiecare secție dispune de schemă completă de personal, iar spitalul este dotat cu echipamente medicale de ultimă generație datorită unei strategii combinate de investiții, finanțare europeană și donații.
„Este o chestiune de voință. Oportunitățile există”, spune Constantin Poiana, directorul spitalului. „Prin colaborări putem să ne îmbunătățim și să inovăm. Suntem întotdeauna deschiși la idei noi și perspective noi.”
Urmează apoi și o poveste despre atragerea de creiere, care este pariul și narativul actual și în Grecia. Cosmin Calancia, care coordonează Unitatea de Terapie Intensivă (UTI) de la spitalul din Buhuși, este unul dintre tinerii medici care s-au întors în România după ani de muncă în Sistemul Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie.
„La început, venirea într-un oraș mic a fost un șoc pentru mine”, recunoaște el. „Dar am văzut potențialul. Conducerea spitalului a crezut în mine și am lucrat împreună pentru a construi ceva nou. Acum avem o echipă puternică, multidisciplinară, care oferă o îngrijire mai bună, iar pacienții noștri sunt mai mulțumiți ca niciodată.”
Așadar, România a trecut de la a fi un exemplu de „exod al creierelor” la a fi un exemplu de „reîntoarcere a creierelor”.
