România ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile române susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe piața de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei după consultări cu Transgaz și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom. Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze din producția internă și din stocurile din depozite, determinat de temperaturile scăzute și de reducerea amplă a livrărilor Gazprom, au condus la necesitatea opririi temporare a centralelor Brazi și Iernut.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
În toamna anului trecut, Parlamentul și Consiliul European au adoptat un Regulament care prevede înființarea unui așa-numit "mecanism de solidaritate" la nivelul UE, prin care țările care se confruntă cu crize serioase de aprovizionare cu gaze trebuie sprijinite de celelalte state membre, prin livrări de gaze naturale. Regulamentul stipulează inclusiv că, pentru a ajuta statele în criză, celelalte țări ar trebui să reducă sau chiar să întrerupă furnizarea pentru anumite tipuri de clienți.
Intrarea în faliment a Arelco Power riscă să lase mai mulți clienți industriali cu consum mare fără gaze naturale. Printre aceștia este și Oltchim, în cazul căruia întreruperea aprovizionării cu gaze ar însemna, conform Arelco, daune la instalații, blocarea producției și chiar riscul de a intra la rândul său în faliment. Oltchim își schimbă însă furnizorul și asigură că nu va fi în faliment.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
În plan sunt luate în calcul patru scenarii de risc, primul fiind limitarea sau sistarea furnizării de gaze din Rusia către UE. În decembrie 2012, termen la care Guvernul de la București ar fi trebuit să trimită la Bruxelles planul de urgență, importurile de gaze din Rusia au reprezentat aproape 21% din consumul de gaze al României. Pentru iarna aceasta, autoritățile estimează un necesar de import de doar 3%.