Propunerea Guvernului de schimbare a regulii de evaluare a terenurilor deținute de societățile la care statul este acționar poate introduce grave distorsiuni în structura acționariatului acestor companii și transforma participația statului dintr-una minoritară într-una majoritară, riscul naționalizării fiind, așadar, evident, arată reprezentanții Veridio, companie de consultanță în evaluări de societăți și proprietăți imobiliare.
Curtea de Conturi a atenționat, de-a lungul anilor, companiile unde statul este acționar și instituțiilor care exercită calitatea de acționar al statului la aceste societăți că au omis să îndeplinească obligația legală de majorare în natură a capitalului companiilor cu valoarea terenurilor pentru care statul a obținut titluri de proprietate.
Bugetul de stat a suportat în 2016 nu mai puțin de 552 milioane de lei din peste 691 milioane de lei, sumă plătită pentru doar 8.305 beneficiari de pensii speciale civile, respectiv judecători, personal aeronautic, diplomați, dar și funcționari parlamentari, colaboratori externi ai Curții de Conturi și personal auxiliar din justiție.
Un procent de 75% dintre cele 278 de sesizări penale trimise de Curtea de Conturi către DNA și parchete în perioada 2005-2015 în urma unor acțiuni de control și soluționate de procurori până în 2016 inclusiv, cele mai multe vizând suspiciuni de abuz în serviciu la diverse instituții și companii de stat, au avut ca deznodământ clasarea cauzelor, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților.
În contextul în care Guvernul se pregătește să adopte un proiect de lege care va obliga Fiscul să consilieze companiile pentru a preveni o serie de neregularități în propria activitate, un alt proiect de lege, susținut, de asemenea, de Executiv ar putea obliga Curtea de Conturi să nu se rezume doar la controlul modului de cheltuire a fondurilor publice, ci să și îndrume autoritățile publice pentru a nu încălca legea.
BCR Banca pentru Locuințe a obținut, pe fond, anularea parțială a unei decizii a Curții de Conturi care constata că banca a utilizat ilegal primele de stat în valoarea de 60 de milioane de euro pentru sistemul de economisire-creditare.
Fundamentarea veniturilor bugetului consolidat în cazul celor două rectificări bugetare efectuate în 2016 de Guvernul Cioloș a fost realizată într-o manieră accentuat optimistă, dat fiind că, la data ambelor rectificări, nivelul încasărilor bugetare a fost sub cel prognozat, a constatat Curtea de Conturi, condusă de Nicolae Văcăroiu, în raportul cerut de Parlament cu privire rectificările bugetare de anul trecut.
Președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Adrian Țuțuianu, a declarat, la începutul ședinței de joi a Comisiei, că pe ordinea de zi a ședinței se află inclusiv execuția bugetară pe anul 2014 a Serviciului, precum și măsurile dispuse de Curtea de Conturi în urma neregulilor constatate atunci și modul în care SRI și-a îndeplinit obligațiile de punere în aplicare a acelor măsuri.
Bugetul Curții de Conturi a fost aprobat , în cadrul Comisiilor reunite de buget-finanțe, în forma propusă de Guvern, președintele Nicolae Văcăroiu afirmând că fondurile de care dispune nu acoperă plata salariilor pentru salariații instituției, existând riscul ca mai multe persoane să fie disponibilizate.
Compania Electrica, la care statul rămâne cel mai mare acționar, a plătit 227 milioane lei fără TVA (circa 51 milioane euro) pentru bunuri și servicii care există în contabilitate, însă bunurile nu există fizic în patrimoniul companiei, arată raportul public anual pe 2015, publicat de instituția de control.
Fiți cumpătați și economisiți înainte de a visa la o casă nouă sau renovată! Statul încurajează, cu o subvenție (primă), un astfel de comportament sănătos. Fiți, dimpotrivă, grăbiți să vă împrumutați cu expunere maximă pe venituri viitoare pentru a avea o casă ACUM, chiar dacă nu ați pus deoparte mai mult de 5% avans, și tot statul vă va ajuta să vă îndepliniți visul ceva mai lipsit de prudență. Primul ajutor, cel pentru cumpătare, este băgat constant de stat în blocaje succesive, înainte de a fi avut șansa să-și îndeplinească obiectivele. Cel de-al doilea, el exuberanței creditării ipotecare lipsite de prudența economisirii anterioare, continuă să fie extins, deși toate argumentele introducerii lui excepționale nu mai sunt valabile de mult.
Schimbarea conducerii ANRM, după aproape 5 ani, survine la puțin timp după ce Curtea de Conturi a publicat un raport extrem de critic la adresa activității instituției din perioada 2011-2015. De asemenea, anul acesta ar trebui finalizată modificarea legislației primare în sectorul de petrol și gaze, precum și în cel minier, inclusiv în privința taxării, dar și a reglementării activităților miniere periculoase pentru mediu.
Pe de altă parte, chiar fostul vicepremier și ministru al Economiei, Costin Borc, declara în mai, la Profit LIVE, că ANRM ar trebui să renunțe la secretomania moștenită din comunism cu privire la datele despre rezervele și zăcămintele de resurse naturale ale României, iar aceste date ar trebui să fie accesibile și transparente, pentru că ele îi atrag pe potențialii investitori în acest sector.
Compania Națională a Uraniului, cu salariați neplătiți și la limita insolvenței, se judecă în prezent cu autorul studiului, firma Green Hidrofor din Baia Sprie, pentru a mai recupera din cei peste 10 milioane lei cheltuiți. Contractul cu CNU, în care Curtea de Conturi a descoperit mai multe ilegalități, a majorat de 55 de ori profitul firmei controlate de Mircea Coza, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Maramureș.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a declinat competențele de anchetare după sesizarea Curții de Conturi privind sistemul de economisire-creditare, depusă în luna iunie, astfel că nu există nicio anchetă deschisă în acest caz, decizia procurorilor "certificând absența unor fapte de corupție care să implice fonduri publice", a menționat miercuri BCR Banca pentru Locuințe, într-un comunicat.
Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție și alte parchete pentru efectuarea urmăririi penale, în primele șapte luni din acest an, pentru prejudicii totale de 1,36 miliarde lei (303 milioane euro) aduse de mai multe instituții ale statului, cele mai mari fiind descoperite la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Electrocentrale Grup, Primăria Capitalei, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov, Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Curtea de Conturi va începe un control la compania de stat Romaero, aflată într-o situație financiară gravă, în care va verifica toată activitatea societății în perioada 2012-2015, în special contractele de achiziții și actele adiționale, au declarat pentru News.ro surse din Ministerul Economiei.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, controlat de Ministerul Economiei, cu 58,6% din acțiuni, vrea să-și angajeze avocați care s-o reprezinte în litigii "actuale și potențiale" cu actuali și foști membri ai directoratului și ai Consiliului de Supraveghere.
Cele două bănci românești pentru locuințe, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, nu mai primesc depozite noi de la clienți în sistemul de economisire-creditare, deponenții actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curții de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfășurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranța celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislației, care ar permite supraviețuirea sau chiar dezvoltarea sistemului.
Controalele la mari contribuabili se fac pe baza unor criterii care nu țintesc, de regulă, zonele cu cel mai mare risc de evaziune, nu au proceduri moderne, consumă timp și resurse cu rezultate modeste, arată Raportul expertului străin Stuart Hamilton care a efectuat o misiune de asistență pentru ANAF. Totodată, este semnalată practica extrem de neobișnuită a Curții de Conturi de a cere controale la anumite firme.
Statul a achitat într-un singur an, 2015, circa 3 milioane euro pe consultanță juridică în litigii interne și internaționale. Și asta în condițiile în care pierde pe bandă rulantă litigii la Curtea de Arbitraj de la Paris. Răspunderea este însă în mare parte a Curții de Conturi, pe documentele căreia avocații și-au construit argumentațiile.
Ministerul Energiei recunoaște că a pierdut litigiul intentat Enel la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris și că a fost obligată la plata unei sume de 1,3 milioane de dolari cheltuieli de judecată datorate companiei italiene, însă aruncă responsabilitatea în ograda Curții de Conturi.
Hotărârea a ajuns să fie adoptată ca urmare a faptului că reprezentantul în AGA al acționarului majoritar, Ministerul Energiei, s-a abținut de la vot. Administratorii cereau ajustarea indicatorilor de performanță în funcție de care se calculează bonusurile prin eliminarea unor "factori de influență externi, aflați în afara controlului managementului societății".
Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, E.ON Energie România SA a practicat în 2014 cel mai ridicat preț mediu de vânzare pe piața reglementată, de 421,77 lei/ MWh în cazul clienților casnici (cel mai redus preț mediu a fost practicat de Enel Energie Muntenia SA - 402,16 lei/ MWh) și de 509,70 lei/ MWh în cazul clienților non-casnici (cel mai redus preț mediu a fost practicat de Enel Energie Muntenia SA - 395,51 lei/ MWh).
CA-ul Conpet a convocat o AGA extraordinară pe 19 mai pentru majorarea capitalului companiei cu 92,18 milioane lei. Din această sumă, 54,12 milioane lei reprezintă aport în natură al acționarului majoritar, Ministerul Energiei, constând în valoarea terenurilor pentru care Conpet a obținut certificate de proprietate. Minoritarii vor trebui să aducă peste 38 milioane lei cash pentru a-și conserva cotele de participare la capitalul Conpet.