Trei sferturi din sesizările penale ale Curții de Conturi, respinse de procurori. Cele mai multe vizau suspiciuni de abuz în serviciu

Trei sferturi din sesizările penale ale Curții de Conturi, respinse de procurori. Cele mai multe vizau suspiciuni de abuz în serviciu
scris 28 mar 2017

Un procent de 75% dintre cele 278 de sesizări penale trimise de Curtea de Conturi către DNA și parchete în perioada 2005-2015 în urma unor acțiuni de control și soluționate de procurori până în 2016 inclusiv, cele mai multe vizând suspiciuni de abuz în serviciu la diverse instituții și companii de stat, au avut ca deznodământ clasarea cauzelor, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților, arată datele Curții.

Astfel, în intervalul respectiv, în urma a 42 de sesizări penale ale Curții de Conturi soluționate de parchete prin întocmirea de rechizitorii trimise în judecată, instanțele au dictat sentințe de condamnare a inculpaților. În urma altor 26 de sesizări, procurorii au dispus trimiteri în judecată, procesele în instanță fiind încă pe rol la finalul anului trecut.

În privința restului de 210 sesizări penale ale Curții de Conturi, procurorii au hotărât clasarea cauzelor, neînceperea urmării penale sau scoaterea de sub urmărirea penală, însoțită în câteva cazuri și de aplicarea unor amenzi administrative învinuiților.

Combinatul Alro a trecut pe profit, după patru ani consecutivi de pierderi CITEȘTE ȘI Combinatul Alro a trecut pe profit, după patru ani consecutivi de pierderi

În cele 278 de sesizări penale ale Curții de Conturi din perioada 2005-2015 soluționate de procurori până la finalul anului trecut, prejudiciul cumulat fusese estimat de inspectorii Curții la suma totală de peste 944 milioane lei (mai mult de 214 milioane euro).

În intervalul respectiv, Curtea de Conturi a mai trimis Ministerului Public un număr total de 564 de sesizări penale, nesoluționate de procurori până la sfârșitul lui 2016. În aceste sesizări, prejudiciul total este estimat la peste 10 miliarde lei (circa 2,3 miliarde euro).

Informațiile apar în sinteza unui raport privind situația sesizărilor adresate organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi în cazurile în care a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală. Este una dintre puținele surse oficiale de informații care oferă detalii despre cercetările și verificările efectuate de DNA și alte parchete în diverse cauze și care s-au încheiat fie fără punerea în mișcare a acțiunii penale, fie fără întocmirea de rechizitorii în vederea trimiterii în judecată.

CEL.ro intră pe piața asigurărilor RCA CITEȘTE ȘI CEL.ro intră pe piața asigurărilor RCA

Potrivit sursei citate, cele mai multe dintre sentințele de condamnare dictate de instanțe în urma unor anchete penale declanșate de sesizări ale Curții de Conturi au vizat spețe cu prejudicii de sub 1 milion de lei, în general la primării de comune.

Pe de altă parte, controalele Curții de Conturi au dus la mai multe condamnări într-un dosar privind rambursări ilegale de TVA la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, cu prejudiciu total de peste 4,5 milioane euro. În dosarul respectiv a fost condamnat definitiv, în 2014, și omul de afaceri craiovean Genică Boerică, la 10 ani de închisoare.

De asemenea, în 2016, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și șeful Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța (RAJDP Constanța), Adrian George Gâmbuțeanu, au fost condamnați la închisoare într-un dosar în care au fost acuzați că, printre altele, au refuzat în mod repetat să pună la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 și 2013 la RAJDP Constanța.

În plus, tot în urma unei sesizări a Curții de Conturi, datând din 2011, fostul director general al Loteriei Române Gheorghe Benea și fostul șef al Serviciului Achiziții al companiei Ovidiu Rîpanu au fost trimiși în judecată într-un dosar de abuz în serviciu (2015) și puși sub acuzare în altul (2016). În sesizarea Curții din 2011, prejudiciul total era estimat la 84,5 milioane lei.

25% dintre cumpărătorii de locuințe noi sunt investitori. Care sunt cele mai importante criterii la achiziția unei case CITEȘTE ȘI 25% dintre cumpărătorii de locuințe noi sunt investitori. Care sunt cele mai importante criterii la achiziția unei case

Dintre sesizările Curții de Conturi soluționate de procurori prin neînceperea urmării penale se distinge una din 2009, în care Curtea a constatat la Compania Națională pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) un prejudiciu estimat la nu mai puțin de 233,2 milioane lei, Curtea considerând că sunt indicii de abuz și neglijență în serviciu.

Astfel, Curtea a constatat, la lucrările de construire a unei autostrăzi neprecizate, "modificarea soluției tehnice privind materialul local de umplutură în corpul autostrăzii și lipsa demersurilor necesare în vederea emiterii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea noilor indicatori tehnico economici". Sesizarea penală a fost trimisă la DNA în iulie 2009, care a decis, în ianuarie 2010, neînceperea urmării penale.

În recentul raport privind sesizările penale nu se dau alte detalii, însă în cel public pe 2008 al Curții de Conturi se menționează că inspectorii Curții au descoperit la CNADNR "atribuirea nelegală de lucrări suplimentare, pentru care există indicii că a fost săvârșită cu încălcarea legii penale" la proiectul autostrăzii București–Brașov, Sectorul 1B Moara Vlăsiei– Ploiești km 19+500–62+000.

"Prin Ordinul de modificare nr. OM-001, emis în data de 21.03.2008, valoarea contractului de proiect nr. 93/1773/26.10.2006 în sumă de 702.584 mii lei, fără TVA, a fost majorată cu suma de 181.190,5 mii lei, fără TVA, ca urmare a modificării soluției constructive prin „înlocuirea materialului local de umplutură din corpul autostrăzii cu material granular (balast)”. Emiterea, aprobarea și punerea în aplicare a OM-001 s-au făcut fără a se respecta prevederile contractuale referitoare la modificări solicitate de antreprenor (art. 10.1), procedura privind inițierea, analiza și aprobarea ordinelor de modificare (art. 26), prevederile legale și prevederile interne privind aprobarea și atribuirea modificărilor de soluții", se precizează în raportul pe 2008.

În România sunt 5,257 milioane de pensionari. În București sunt 5 pensionari la 10 salariați, iar în Teleorman raportul este de 17 vârstnici la 10 salariați CITEȘTE ȘI În România sunt 5,257 milioane de pensionari. În București sunt 5 pensionari la 10 salariați, iar în Teleorman raportul este de 17 vârstnici la 10 salariați

Mai recent, în iunie 2015, Curtea de Conturi a sesizat DNA cu suspiciuni de abuz în serviciu la Fondul Român de Contragarantare, Curtea estimând prejudiciul la circa 28,2 milioane lei.

DNA a clasat cauza în octombrie 2015, decizie la care Curtea de Conturi a făcut plângere, respinsă de procurorul-șef Laura Codruța Kovesi în luna decembrie a același an. Curtea de Conturi nu s-a lăsat și a atacat și în instanță rezoluția NUP a DNA, acțiune respinsă definitiv de Tribunalul București în februarie anul trecut.

În raportul public al Curții de Conturi pe anul 2013, instituția precizează că a constatat la Fondul Român de Contragarantare, printre altele, că "au fost majorate nejustificat cheltuielile de exploatare prin înregistrarea de „ajustări pentru pierderi de valoare” în sumă de 24,32 milioane lei, reprezentând debite pentru care nu au fost luate măsuri de recuperare", precum și efectuarea de cheltuieli salariale "nelegale" de peste 11 milioane lei "prin acordarea, fără bază legală, a unor remunerații membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, în sensul că limitele generale și suplimentare ale remunerației nu au fost stabilite prin Actul constitutiv sau prin hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor".

Rata de ocupare a populației a scăzut la 66,5% în trimestrul IV 2016 și rămâne departe de ținta națională pentru 2020 CITEȘTE ȘI Rata de ocupare a populației a scăzut la 66,5% în trimestrul IV 2016 și rămâne departe de ținta națională pentru 2020

Alte spețe cu prejudicii estimate mari în care sesizările Curții de Conturi au dus la soluții de neîncepere a urmăririi penale din partea DNA au implicat CFR SA (suspiciuni de abuz în serviciu și gestiune frauduloasă privind schimbarea destinației unui împrumutat contractat pentru reabilitarea căii ferate București-Constanța, prejudiciu estimat la aproape 47 milioane lei), Romgaz (suspiciuni de conflict de interese, încheierea unui contract de achiziție publică la o valoare cu 15% mai mare decât cea estimată inițial prin documentele licitației, prejudiciu estimat la peste 41 milioane lei) sau Electrica SA (suspiciuni de nerespectare a clauzelor din contractele de privatizare.și abuz în serviciu contra intereselor publice, prejudiciu estimat la peste 14 milioane lei).

Sinteza raportului privind situația sesizărilor adresate organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi în cazurile în care a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală poate fi consultată aici.

Potrivit datelor prezentate de instituție, câteva dintre spețele cu cele mai mari prejudicii estimate în care Curtea de Conturi a trimis sesizări penale către parchete, însă acestea nu au fost soluționate încă de către procurori, sunt următoarele:

Entitate controlată

Suspiciune

Prejudiciu estimat

Parchet sesizat

Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Nerespectarea prevederilor legale privind desfășurarea activităților miniere, abuz în serviciu contra intereselor publice

Peste 2,4 miliarde lei

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (anul sesizării: 2013)

Academia Română

Înstrăinarea unui teren la o valoare inferioară valorii de circulație a unuia din aceeași categorie, abuz în serviciu contra intereselor publice și gestiune frauduloasă

Peste 2,35 miliarde lei

DNA (anul sesizării: 2010)

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov

Abuz în serviciu

Peste 1,1 miliarde lei

DNA (anul sesizării: 2015)

Hidroelectrica

Abuz în serviciu, neglijență în serviciu

446,8 milioane lei

DNA (anul sesizării: 2015)

Electrocentrale Grup SA

Abuz în serviciu, neglijență în serviciu

243,5 milioane lei

DNA (anul sesizării: 2016)

CNADNR

Încălcarea procedurii de atribuire a contractelor de proiectare și construcție, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată

207,7 milioane lei

DNA (anul sesizării: 2013)

Ministerul Sănătății

Abuz în serviciu

175,8 milioane lei

DNA (anul sesizării: 2016)

Municipiul Buzău

Abuz în serviciu contra intereselor publice

138,2 milioane lei

DNA (anul sesizării: 2014)

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
curtea de conturi
dna
abuz in serviciu
nup
neinceperea urmaririi penale
clasare dosare penale
procurori
gratiere
aministie
oug 13