Operatorii economici pe pierdere din subordinea, sub autoritatea sau aflați în coodonarea ministerelor și altor autorități publice centrale înregistrau, până la data de 30 septembrie 2020, pierderi contabile și plăți restante însumând aproape 6 miliarde lei. Până la finele lunii februarie, companiile de stat trebuie să prezinte un plan aprobat de reorganizare, restructurare și redresare financiară.
ANAF nu a inițiat executări silite noi după data de 28 decembrie, termen la care a expirat facilitatea fiscală acordată de Guvern prin intermediul căreia contribuabilii au putut amâna plata obligațiilor fiscale fără să acumuleze accesorii și fără să înceapă împotriva lor procesul de executare silită. În acest interval, ANAF a încercat să îi informeze pe toți cei cu datorii, prin intermediul serviciului online SPV sau prin alte modalități, că pot accesa mecanisme de eșalonare pentru plată și pot evita astfel executarea, a declarat președintele ANAF, Mirela Călugăreanu.
ANAF desfășoară o amplă campanie de informare a contribuabililor cu privire la mecanismele de eșalonare a obligațiilor fiscale restante pe care aceștia le pot folosi pentru a evita o eventuală executare silită. ANAF trimite scrisori firmelor și persoanelor fizice cu datorii, pentru a le prezenta facilitățile fiscale, precum și condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestora.
Autoritățile locale au început să semneze hotărârile de consiliu local care stabilesc, conform Codului de Procedură Fiscală, că acele creanțe fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a fiecărui an, mai mici de 40 lei, sunt anulate.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a anunțat miercuri că se așteaptă ca programul privind înghețarea plăților aferente serviciului datoriei către FMI a celor mai sărace țări din lume să fie extins până la finalul lui 2021, transmite Reuters.
Creditorii Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din București, companie în insolvență controlată de Ministerul Economiei, au aprobat în ședință actele și procedurile necesare pentru ca societatea să își achite prin compensare datoriile fiscale cu bani pe care Primăria Capitalei îi are de încasat de la bugetul de stat pentru a îi achita ca subvenție către operatorul de termoficare Termoenergetica, doi miniștri-cheie ai Guvernului promițând anterior că, prin această metodă, ELCEN va ieși din insolvență.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că va propune în ședința din această săptămână a Executivului ca data limită până la care firmele pot depune cereri de eșalonare a datoriilor cumulate în perioada pandemiei să fie prelungită până la 15 ianuarie 2021.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat că Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din București, companie controlată de minister, va ieși din insolvență prin tăierea penalităților acumulate la datoriile sale bugetare neplătite, în condițiile OUG nr. 69/2020, astfel că va putea accesa finanțări, inclusiv din fonduri UE, pentru investițiile necesare în retehnologizarea termocentralelor sale.
Ordonanța de urgență concepută pentru salvarea Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, adoptată miercuri de către Guvern, extinde procedura de ștergere a datoriilor bugetare prin dare în plată de active către ANAF, în vigoare în prezent numai pentru active de producție de energie și cărbune vitale pentru siguranța sistemului energetic național, la "active funcționale industriale", indiferent de domeniile de activitate ale companiilor care le dețin.
Ordonanța de urgență concepută pentru salvarea Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, dezbătută joi în primă lectură de către Guvern, extinde procedura de ștergere a datoriilor bugetare prin dare în plată de active către ANAF, în vigoare în prezent numai pentru active de producție de energie și cărbune vitale pentru siguranța sistemului energetic național, la "active funcționale industriale", indiferent de domeniile de activitate ale companiilor care le dețin.
Guvernul modifică legislația în vigoare pentru a salva Combinatul de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, aflat în insolvență, în aceleași condiții precum cele avute în vedere în cazul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv ștergerea datoriilor bugetare în schimbul dării în plată a activelor funcționale, procedură reglementată prin OUG nr. 60/2019 inițiată și adoptată de fostul Executiv Dăncilă.
Compania aeriană low-cost Blue Air a anunțat că a primit prima tranșă din creditul de 300.775.000 lei. Este vorba de un credit pe 6 ani, cu dobânda ROBOR + 4% + comision pentru fondul de risc de 2% pe an, garantat cu o serie de active, inclusiv 75% din acțiunile Blue Air Aviation S.A. si ale acționarului principal, Airline Invest S.A.
Compania aeriană low-cost Blue Air a anunțat că a primit prima tranșă din creditul de 300.775.000 lei. Este vorba de un credit pe 6 ani, cu dobânda ROBOR + 4% + comision pentru fondul de risc de 2% pe an, garantat cu o serie de active, inclusiv 75% din acțiunile Blue Air Aviation S.A. si ale acționarului principal, Airline Invest S.A.
Compania aeriană low-cost Blue Air a transmis Senatului o scrisoare în care arată că echipa companiei este surprinsă de decizia de a respinge garanția pentru împrumut avizată de Guvern și avertizază că, fără acest ajutor, piața lăsată liberă de către Blue Air nu va fi ocupată de TAROM, ci de către principalul competitor, care în ultimele luni a preluat deja multe din rutele Blue Air și are peste 60% din piață de transport aerian din România. Principalul competitor al Blue Air este compania low-cost maghiară Wizz Air, Profit.ro relatând că România a fost cea mai profitabilă piață pentru Wizz Air în cel mai recent an financiar. Ieri, Profit.ro a anunțat că Senatul, prin votul majorității PSD, a respins prevederile ordonanțelor de urgență, aprobate de Guvern, prin care este acordat un împrumut de 300 milioane lei companiei Blue Air. Social-democrații consideră discutabile atât acordarea unui împrumut unei companii private, care este concurent pe piață al companiei de stat Tarom, cât și garanțiile stabilite de Guvern pentru împrumut.
Senatul, prin votul majorității PSD, a respins prevederile ordonanțelor de urgență, aprobate de Guvern, prin care este acordat un împrumut de 300 milioane lei companiei Blue Air. Social-democrații consideră discutabile atât acordarea unui împrumut unei companii private, care este concurent pe piață al companiei de stat Tarom, cât și garanțiile stabilite de Guvern pentru împrumut.
Mecanismul simplificat de eșalonare la plată, pe 12 luni, fără garanții, va fi disponibil persoanelor fizice doar pentru sume începând de la 500 de lei, iar în cazul celor juridice începând de la 5.000 de lei,prevede un proiect de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor. De asemenea, solicitanții trebuie să mai îndeplinească o serie de condiții, cum ar fi să depună cererea de eșalonare până la data de 15 decembrie 2020, să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență, să nu se afle în procedura insolvenței, să nu se afle în dizolvare, să aibă depuse toate declarațiile fiscale. Foarte important, proiectul de ordonanță prevede o portiță pentru cei care aveau la data intrării în starea de urgență datorii. Astfel, dacă achită acele datorii până la depunerea cererii, când ANAF eliberează un certificat de atestare fiscală, vor putea beneficia de noul mecanism de eșalonare.
Guvernul a aprobat hotărârea privind acordarea garanției de stat aferentă împrumutului în valoare de 300 de milioane de lei de către EximBank pentru compania aeriană low-cost Blue Air.
Există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea companiei Blue Air de a își continua activitatea și un risc ridicat de a nu își onora obligațiile financiare, societatea îndeplinind în acest moment cerințele legale pentru a fi încadrată în categoria întreprinderilor în dificultate, relevă o analiză economico-financiară realizată de Eximbank SA cu privire la compania aviatică.
Statul român nu și-a mai plătit din 2017 contribuția financiară națională la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), la care România este membru din 2011, acumulând până în prezent datorii restante de peste 115 milioane euro. Din acest motiv, România și-a pierdut dreptul de vot, fiind prima țară care ajunge în această situație de la înființarea organizației, în 1975.
Ales primar general al Capitalei și ca urmare a revoltei bucureștenilor lipsiți de apă caldă din cauza stării dezastruoase a sistemului centralizat de termoficare operat de Compania Municipală Termoenergetica a Primăriei, urmașa falimentarei RADET, Nicușor Dan nu va putea rezolva această problemă nici pe termen scurt și nici pe termen mediu și lung fără sprijinul Guvernului, care controlează Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător și furnizor de energie termică al Termoenergetica și totodată principalul creditor al acesteia.
Poșta Română a anunțat că și-a achitat toate datoriile istorice către ANAF, după ce pe 20 august a virat suma de aproape 135 milioane de lei.
Platforma industrială a RAFO Onești, companie aflată în faliment, a fost cumpărată recent de o firmă din grupul Grampet al fraților Gruia Stoica și Vasile Didilă, Roserv Oil, firmă care anterior preluase, în condiții nedivulgate, creanța deținută asupra rafinăriei de către Petrochemical Holding GmbH, de 217 milioane lei, cea mai mare datorie a RAFO.
ELCEN a fost nevoită să recurgă la această soluție din cauza faptului că urmașa RADET, Termoenergetica, a acumulat restanțe masive la plata facturilor către ELCEN pentru agentul termic livrat. La nivelul lunii iulie, datoriile Termoenergetica față de ELCEN ajunseseră la peste 422 milioane lei.
Primii cinci operatori telecom din România au consemnat afaceri cumulate de 19,27 miliarde de lei în 2019, cu 4,2% mai mult față de anul precedent, când au atins 18,49 miliarde de lei, pe fondul avansului serviciilor de internet și retransmisii programe televiziune, în detrimentul telefoniei, care continuă însă să aibă cea mai mare contribuție. Rezultatul net al oeratorilor a rămas negativ, dar în scădere față de 2018, de la 507,96 milioane de lei la 379,86 milioane de lei.
De la intrarea în vigoare a Legii privind insolvența persoanelor fizice, în ianuarie 2018, doar câteva zeci de români au apelat anual la procedurile prevăzute de lege pentru redresarea situației financiare. Astfel, până în luna iunie acest an, doar 62 de persoane au înregistrat cereri de deschidere a procedurii de insolvență, relevă date analizate de Profit.ro. La nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, posturile alocate direcției de specialitate au fost reduse periodic, iar în multe județe nici nu există personal local pentru comisiile de insolvență.