Rezultatele 1 - 25 din 119 pentru "fonduri europene"

Premierul Ludovic Orban a anunțat sâmbătă că există solicitări de decontare din fonduri europene pe cheltuielile COVID-19 de aproape 600 milioane de euro, menționând că acestea sunt în procesare și vor fi decontate.

Companiile care apelează la proiecte de redresare economică finanțate prin fonduri europene vor putea începe să încaseze bani din primul miliard de euro, din cele 80 de miliarde reprezentând fonduri europene alocate României, din a doua parte a lunii septembrie sau din prima parte a lunii octombrie, a declarat, miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Premierul Ludovic Orban a afirmat sâmbătă, că dorește simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, pentru că în prezent „trebuie să te duci cu un camion de hârțoage până la București”, iar proiectele să fie refăcute de mai multe ori. El a spus că 80% din timpul pentru pregătirea și derularea unui proiect este consumat pe obținerea avizelor necesare, potrivit News.ro.

Guvernul a decontat primăriilor din țară, în cadrul programului de reabilitare termică, 7,2 milioane lei, în 2019, un avans de 30% față de anul precedent, care a fost cel mai prost de la înființarea acestei subvenții. Cu acești bani au fost eficientizate energetic doar 74 de blocuri. În aceeași perioadă, Primăriile Sectoarelor 3 și 6 din Capitală au obținut fonduri europene pentru 85 de blocuri.

Autoritățile locale vor avea la dispoziție 100 milioane de euro, asigurați din fonduri europene, pentru achiziția a 500.000 de laptopuri și tablete, necesare pentru începerea anului școlar în contextul pandemiei de coronavirus.

“Cuvintele sunt cele mai puternice droguri consumate de omenire. Nu numai că acestea infectează, infatuează, anesteziază și paralizează, însă se insinuează și colorează cele mai reduse celule ale creierul”, remarca Kipling în urmă cu un secol. Există însă unele cuvinte mai periculoase decât altele, cele care infectează, infatuează, anesteziază și paralizează creierele politicienilor. Ele au propria lor viață și se redefinesc după cum le poftește inima. Cele mai multe obțin un certificat de calitate superioară, transformându-și caracterul dintr-unul descriptiv într-unul normativ. Termeni precum “fonduri europene” sau “venituri bugetare” nu mai sunt folosiți în corespondență cu anumite sume de bani, ci au căpătat o valoare pozitivă absolută. Maximizarea lor a devenit, dintr-un mijloc pentru atingerea unor obiective (bune sau rele), un scop în sine.

Șapte instituții de învățământ superior din România au fost acceptate în cadrul “Universităților Europene”, o rețea de alianțe transnaționale ce vizează îmbunătățirea învățământului superior în UE, numărul total al instituțiilor românești selectate pentru a face parte din rețea ajungând la 10.

Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a anunțat, luni, că, în 2019, procurorii au dispus trimiterea în judecată în 108 cauze de fraude cu fonduri europene, cu prejudicii de aproximativ 40 de milioane euro. Bologa a avut o intervenție în cadrul audierii publice “Valorificarea investigațiilor desfășurate de OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în materie de combaterea fraudei, a corupției și alte nereguli constatate în statele membre ale U.E”.

România este pe penultimul loc în ceea ce privește absorbția fondurilor europene în perioada 2016 - 2020.

Comisia Europeană a aprobat alocarea a 47 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, proiect semnat de Guvernul român în aprilie și estimat să fie finalizat în 2026.

Acțiunile europene au încheiat săptămâna în creștere, susținute în ședința de vineri și de lansarea dezbaterilor pentru un fond de redresare la nivelul Uniunii Europene.

Comisia Europeană lansează cea de a patra și ultima rundă de finanțare în cadrul programului WiFi4EU, prin care autoritățile locale din Uniunea Europeană beneficiază de bonuri în valoare de 15.000 euro fiecare pentru instituirea unor puncte de acces public și gratuit la internet wireless.

Sunt ultimele luni în care Uniunea Europeană (UE) și Guvernul României pun la dispoziție fonduri de până la 1 miliard de euro pentru susținerea financiară a afacerilor din sectoare cheie ale economiei care doresc să realizeze investiții pentru dezvoltarea business-urilor, cât și ajutorarea sectoarelor afectate de criza COVID-19, prin posibilitatea obținerii de sprijin financiar sub formă de fonduri nerambursabile sau ajutoare de stat.

Guvernul va achiziționa de pe piața internă 35.000 tone de făină albă și 28.000 tone de mălai, în vederea distribuirii acestora în pachetele alimentare destinate persoanele cu venituri reduse, în risc de sărăcie.

Ministerul Fondurilor Europene se află în plin proces de negociere cu Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021-2027, cu scopul finalizării acestor negocieri până la sfârșitul anului, astfel încât, în premieră, un Program Operațional de Sănătate să fie aplicat efectiv, să fir lansate apeluri de proiecte și depuse proiecte începând chiar cu 1 ianuarie 2021, a anunțat, la Profit Health.forum, ministrul de resort, Marcel Boloș. Finanțarea totală a programului este de 4,5 miliarde de euro, iar beneficiarii vor putea fi de la cabinete medicale individuale și laboratoare de analize până la unități sanitare care achiziționează echipamente medicale complexe.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că, de anul viitor, va exista pentru prima oară un program operațional dedicat exclusiv Sănătății, cu un buget de 4,5 miliarde euro, iar dacă în perioada pandemiei vorbim despre banii europeni care salvează vieți, în perioada următoare are în vedere ca banii europeni "să ajute o economie sănătoasă".

Nivelul prefinanțării acordate în cadrul proiectelor din domeniul construcțiilor, finanțate cu fonduri europene, crește de la 10% la 30%, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate miercuri seară de Guvern. Ordonanța prevede, totodată, majorarea perioadei pentru prezentarea documentelor justificative pentru 50% din valoarea prefinanțării la 180 de zile.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) estimează că începând cu data de 15 mai va lansa apelul de proiecte pentru implementarea Programului național de gaze, iar autoritățile locale, benficiarii eligibili, vor putea depune cererile de finanțare. Pogramul are o finanțare de 200 milioane de euro, care asigură conectarea la gaze a 200.000 de gospodării.

Studenții din anii terminali vor putea accesa grant-uri de până la 100.000 de euro pentru dezvoltarea unor startup-uri în domeniilor înaltelor tehnologii, în timp ce românii din diaspora vor putea beneficia de aceeași sumă pentru înființarea de firme la întoarcerea în țară, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Guvernul va lansa în dezbatere publică un nou apel, cu o finanțare totală de 20 de milioane de euro, pentru un nou program-pilot ”Școală după Școală”, derulat începând cu luna septembrie 2020. Beneficiarii vor fi elevi care provin din zone defavorizate și familii dezavantajate, copii care sunt expuși riscului de abandon școlar.

Guvernul pregătește un proiect european din fonduri nerambursabile pentru modernizarea Institutului Cantacuzino, reluarea producției de vaccin și dezvoltarea de noi produse farmaceutice. Pentru acest proiect, România poate atrage 150 milioane de euro din fonduri europene, astfel încât Institutul Cantacuzino să-și extindă capacitatea de cercetare-dezvoltare la nivel de laborator cu două unități tehnologice complexe noi, cu o suprafață totală de 7.000 mp.

După mulți ani în care politicienii au alocat bani pentru informatizarea ANAF doar la nivel declarativ și au sabotat proiectul RAMP finanțat cu un împrumut de la Banca Mondială, modernizarea infrastructurii IT a Fiscului a început să prindă contur în ultimii doi ani, însă baza nu sunt banii de la bugetul statului, ci fondurile UE. Centrul Național pentru Informații Fiannciare (CNIF), responsabil pentru infrastructura IT a ANAF și a MInisterului Finanțelor, se află pe ultima sută de metri cu documentația pentru două proiecte noi pentru care va cere fonduri UE și anume migrare SACF (Sistemul de administrare a creanțelor fiscale – persoane juridice) pe baza centrală, precum și dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat de analiză de risc (Big Data). Acestea se adaugă altor proiecte începute deja de CNIF cu finanțare în principal tot de la UE și cu o cofinanțare mult mai redusă de la buget.

În viitoarea perioadă de programare, 2021-2027, România va avea disponibile 8 miliarde euro pentru pentru educație, cercetare și competitivitate, a declarat secretarul de stat Carmen Moraru, prezentă la Bruxelles pentru o serie de reuniuni de lucru la Comisia Europeană (DG ENV) și în Parlamentul European.

Rata de absorbție a României a ajuns la 36%, la doar trei puncte distanță de media UE, care este de 39%, a declarat secretarul de stat Carmen Moraru, prezentă la Bruxelles pentru o serie de reuniuni de lucru la Comisia Europeană (DG ENV) și în Parlamentul European.