Proiectele de infrastructură de transport de interes național, în care sunt incluse cele de importanță strategică ce asigură relația cu coridoarele de transport europene, nu vor mai necesita, la autorizare, întocmirea de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) nici în situația în care acestea afectează intravilanul localităților.
Autoritățile locale vor putea cere împrumuturi din Trezorerie de până la 500 milioane lei pentru proiecte UE, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate acestora, cât și pentru cofinanțarea proiectelor susținute din buget, conform unei ordonanțe de urgență aprobate joi de Guvern. Într-un proiect inițial de ordonanță, Executivul avansase fonduri totale de 1,3 miliarde lei.
IMM-urile au la dispoziție, în acest an, fonduri de 870 de milioane de lei din care pot obține finanțări nerambursabile, cea mai mare parte a acestora, aproximativ 800 de milioane de lei, fiind fonduri europene. Cele mai mari șanse să obțină fonduri le au IMM-urile din domenii precum industria textilă, pielărie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor electronice și accesorii ale acestora, iar banii pot fi folosiți pentru investiții noi sau pentru extinderea unor afaceri existente, afirmă Cristina Cojocaru, manager Divizia de Proiecte Europene a firmei de consultanță Deloitte.
Autoritățile locale vor putea cere împrumuturi din Trezorerie de până la 1,3 miliarde lei pentru proiecte UE, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate acestora, cât și pentru cofinanțarea proiectelor susținute din buget. Din aceeași sursă vor fi acordate împrumuturi de peste 120 milioane lei pentru corecțiile financiare aplicate acestor proiecte.
Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, joi, la Galați, că una dintre prioritățile majore asumate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este creșterea absorbției fondurilor europene, astfel încât, până la sfârșitul anului, România să reușească să atragă de la Comisia Europeană 5,2 miliarde de euro.
Guvernul a aprobat, joi, alocarea temporară a 74 milioane euro, în scopul asigurării necesarului de finanțare, pentru luna februarie 2017, a Programului Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (POIIMM). Fondurile sunt alocate din venituri obținute din privatizare, de către Ministerul Finanțelor.
Autoritățile de Management nu vor mai solicita certificate judiciare firmelor care apelează la fonduri europene, ci vor cere aceste documente direct de la Poliție.
Aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 - 2013 nu vor fi terminate la timp, însă s-a reușit eșalonarea lor astfel încât fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 - 2020 să acopere cofinanțarea proiectelor fazate, a afirmat comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, în cadrul unei întâlniri avute luni, la Bruxelles, cu ministrul român al Transporturilor, Petru Sorin Bușe.
Reprezentanții statului român au semnat vineri, la Ministerul Finanțelor, un contract de finanțare de 360 milioane euro cu Banca Europeană pentru Investiții (BEI), din care România va acoperi parțial cheltuielile de la buget aferente contribuției naționale la proiectele realizate din fonduri europene în perioada de programare 2014-2020, în cadrul programelor operaționale Competitivitate, Capital Uman și Infrastructură Mare.
Comisia Europeană a înaintat joi proiectul de buget UE pentru 2017, cu plăți în valoare de 134,9 miliarde euro, în scădere cu aproape 10 miliarde euro față de acest an. Urmează ca Parlamentul European și statele membre să dezbată această propunere care are două priorități: redresarea în curs a economiei europene și soluții pentru criza refugiaților.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a raportat, pentru anul trecut, un profit net de 109,86 milioane lei, de 12,6 ori mai mare decât cel înregistrat în 2014, în urma majorării cu 73% a veniturilor, la 3,966 miliarde lei, dublată de un avans de "doar" 66% al cheltuielilor, la 3,789 miliarde lei.
AmCham România solicită accelerarea procesului de lansare a apelurilor de proiecte din cadrul programelor operaƫionale 2014- 2020 și modificarea legislației din domeniul achiziƫiilor publice prin transpunerea la termen a noilor directive UE, având în vedere că termenul limită indicat de UE a expirat pe 18 aprilie 2016, informează un comunicat al organizației.
România va mai pierde încă 1,22 milioane de euro, ca urmare a neregulilor constate în cheltuirea banilor, din fonduri SAPARD pe care România le primise în urmă cu aproape 10 ani. Guvernul a decis să nu conteste decizia Comisiei Europene și să suporte banii de la buget.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan spune că legislația în vigoare prevede clar că alocările bugetare către statele membre nu pot fi reduse în același exercițiu bugetar. Astfel, în perioada 2014-2020 România nu riscă nicio limitare de fonduri dacă refuză un număr sporit de refugiați, oricare ar fi declarațiile liderilor europeni.
Guvernul a primit la începutul anului o solicitare din partea Comisiei Europene referitoare la stadiul punerii în aplicare de către statul român a directivei UE privind epurarea apelor uzate urbane, procedură preliminară înainte de lansarea procedurii de infringement pe această temă.
Peste 3.600 de utilizatori au înregistrat, până în prezent, tot atâtea operațiuni în modulul de achiziții online, pus la dispoziție de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR. Acesta e destinat implementării proiectelor de investiții finanțate cu fonduri europene nerambursabile, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020.
În primii doi ani din exercițiul financiar 2014-2020, autoritățile au lansat apeluri de proiecte pentru doar 464 milioane de euro din fondurile în valoare totală de 23 miliarde euro puse la dispoziție României de Uniunea Europeană.
Guvernul va împrumuta primăriile și consiliile județene cu un total de 400 de milioane de lei (circa 90 milioane de euro) din Trezorerie pentru ca acestea să cofinanțeze proiectele pentru care Uniunea Europeană pune României la dispoziție bani nerambursabili.
Guvernul va împrumuta primăriile și consiliile județene cu un total de 400 de milioane de lei (circa 90 milioane de euro) din Trezorerie pentru ca acestea să cofinanțeze proiectele pentru care Uniunea Europeană pune României la dispoziție bani nerambursabili. Guvernul pregătește acordarea acestui împrumut după ce a constatat că 216 de proiecte trebuie obligatoriu finalizate până la 30 iunie, în caz contrar România urmând să piardă până la 2,2 miliarde de lei (circa 500 de milioane de euro) din bani UE.
Guvernul invită, după o întârziere de peste patru luni, solicitanții de fonduri europene să testeze în prima parte a lunii martie sistemul online de depunere a proiectelor pentru exercițiul financiar 2014-2020. Invitația vine după ce premierul Cioloș a cerut urgentarea deschiderii acestei acestei platforme online.
Premierul Dacian Cioloș a cerut, miercuri, ministrului Fondurilor Europene, Anca Răducu, să urgenteze implementarea sistemului de depunere online a proiectelor finanțate din fonduri europene. Implementarea platformei online pentru primele proiecte fusese anunțată pentru luna noiembrie de Guvernul Ponta, iar actualul ministru promitea ca sistemul să fie funcțional după jumătatea lunii ianuarie, dar o dată posibilă de funcționare a platformei va fi anunțată doar în următoarele zile.
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a depus o adresă la Ministerul Agriculturii pentru rediscutarea Legii vânzării terenurilor agricole, a afirmat vineri președintele Ligii, Laurențiu Baciu, în cadrul unei conferințe de presă.
Banca Mondială va continua să asigure servicii de asistență tehnică instituțiilor publice românești până în anul 2023, pentru reforme structurale și creșterea eficienței administrației publice, conform unui memorandum semnat cu Ministerul Fondurilor Europene. Pe baza unei înțelegeri anterioare, experții Băncii Mondiale au consiliat autoritățile pentru implementarea programelor europene, primind finanțări, din fonduri UE, de circa 31 milioane euro.
România va pierde între 5 și 7 miliarde de euro din fondurile europene alocate pentru exercițiul financiar 2007-2013, iar gradul de absorbție nu va depăși 60%-70% pe fonduri structurale, urmând însă să se ridice la 90% sau chiar peste acest nivel la fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală, conform premierului Dacian Cioloș.
România va aplica o corecție de 2% la la nivelul Axei Prioritare 1 a Programului Operațional Sectorial ”Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE), reprezentând 6,6 milioane euro fonduri europene și 7,4 milioane euro fonduri de la buget. Comisia Europeană a impus această corecție după ce a constat că din circa 2.000 firme participante la această axă a programului, aproximativ 400 au fost clasificate eronat ca întreprinderi mici și mijlocii.