Acțiunile europene au scăzut vineri, în contextul revenirii îngrijorărilor legate de un posibil faliment al grupului chinez Evergrande și datelor dezamăgitoare privind încrederea în economia Germaniei.
Indicatorul de încredere în economie a scăzut în august ca urmare a datelor mai slabe din comerț și servicii.
Încrederea oamenilor de afaceri din Germania în economie a scăzut, în august, pentru a doua lună consecutiv, ceea ce sugerează că cea mai mare economie europeană ar putea pierde din avânt în următoarele luni.
Încrederea în economie a scăzut ușor în iunie, după ce în mai ajunsese la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei. Toate sectoarele, cu excepția serviciilor, au înregistrat o contracție în iunie, dar economia este așteptată să fi rămas în expansiune în trimestrul al doilea.
Încrederea în economie a crescut puternic în aprilie și a recuperat aproape integral pierderile cauzate de pandemia COVID-19. Cea mai mare accelerare a fost în sectorul serviciilor, dar au fost recuperări importante și în comerțul retail și construcții, în timp ce industria manufacturieră a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, susținută de evoluțiile similare din zona euro.
Indicatorul percepției asupra economiei românești (ESI – economic sentiment indicator), calculat de Comisia Europeană, a continuat să crească ușor și a atins cel mai ridicat nivel din martie 2020.
Indicatorul de încredere în economia zonei euro calculat de Comisia Europeană a înregistrat, luna aceasta, o creștere puternică, depășind așteptările analiștilor și atingând cel mai mare nivel de la izbucnirea pandemiei.
Managerii estimează că, anul acesta, cifra de afaceri va crește cu 5% față de anul precedent, axându-se pe creșterea investițiilor și a digitalizării, după ce încrederea lor în economia românească a crescut, iar scăderea cifrei de afaceri a fost la jumătatea așteptărilor pesimiste de la începutul pandemiei, conform studiului Confidex realizat de Impetum Group în trimestrul al patrulea al anului trecut.
Indicatorul percepției asupra economiei (ESI – economic sentiment indicator) a crescut cu 2,7 puncte în decembrie la 89,9 puncte, și a revenit astfel aproape de nivelul din septembrie, adică de maximele de după declanșarea pandemiei COVID-19.
Încrederea analiștilor CFA în economia României s-a îmbunătățit pentru a treia lună consecutiv, dar rămâne sub nivelul din decembrie 2019. S-au îmbunătățit așteptările privind evoluția viitoare a economiei, în timp ce condițiile curente s-au deteriorat.
Indicatorul de încredere în economia Românei calculat de Comisia Europeană a crescut ușor, în decembrie, după două luni consecutive de scădere, însă rămâne sub nivelul din octombrie.
Indicatorul de încredere în economia Românei calculat de Comisia Europeană a scăzut, în noiembrie, pentru a doua lună consecutiv, tras în jos în special de sectorul serviciilor, dar și de construcții și retail.
Încrederea în economia zonei euro s-a redus semnificativ în noiembrie, după 6 luni de revenire, pe fondul evoluției îngrijorătoare a cazurilor de Covid-19 și a noilor resticții instituite de autorități.
Managerii estimează că, până la sfârșitul anului, cifra de afaceri a firmelor lor va scădea cu doar 15%, față de 17% estimat la începutul pandemiei, dar, cu toate acestea, măsurile luate de ei sunt mai dure, fiind în creștere numărul celor care au recurs la tăieri de salariu, concedieri, scăderea cheltuielilor de marketing și amânarea investițiilor în IT, conform studiului Confidex realizat de Impetum Group în trimestrul al treilea al acestui an.
Indicatorul privind încrederea în economie a scăzut pentru prima oară în șase luni în octombrie, cele mai afectate sectoare fiind serviciile și industria. Octombrie a adus o creștere accelerată a cazurilor noi de îmbolnăvirii cu COVID-19 și noi restricții de funcționare pentru sectorul serviciilor.
Încrederea populației și firmelor în economie a continuat revenirea în luna iunie, după prăbușirea înregistrată pe fondul pandemiei și restricțiilor aferente. Cea mai rapidă revenire a fost înregistrată în construcții și industrie.
Acțiunile europene încep săptămâna în creștere, în contextul în care cele mai recente date arată o revenire a încrederii oamenilor de afaceri în economia Germaniei.
Mai puțin de o treime dintre români (31%) sunt mulțumiți de situația economică națională, sub media europeană, de 49%, creșterea prețurilor fiind cea mai mare problemă la acest moment, potrivit Eurobarometrului de primăvară, publicat de Comisia Europeană.
Încrederea consumatorilor români a continuat să scadă în prima lună din 2019. Au scăzut și așteptările privind vânzările din sectorul retail, precum și sectorul construcțiilor. Industria se menține pe o tendință ușor pozitivă, însă datele privind creșterea economică la nivelul Uniunii Europene, principalul partenere comercial, arată o răcire evidentă.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în luna mai, față de luna anterioară, cu 8 puncte până la valoarea de 41,5 puncte, din cauza scăderii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate luni de CFA România. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 25,1 puncte. Analiștii CFA estimează că euro ar putea depăși nivelul de 4,7 lei în următoarele șase luni.
Guvernul României a ales un moment nepotrivit să "își ia ochii de pe economie", având ca prioritate reforma controversată a sistemului judiciar într-o perioadă în care încrederea în mediul economic scade, iar consumul privat, care a asigurat cea mai mare creștere economică din UE, încetinește, se arată într-o analiză Bloomberg.
Încrederea investitorilor în economia zonei euro a crescut în mod neașteptat în septembrie, ca urmare a atenuării îngrijorărilor legate de extinderea scandalului emisiilor auto în Germania și a celor privind dezvoltarea economiei Statelor Unite, potrivit unei cercetări publicate luni, transmite Reuters.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a înregistrat valoarea de 56,1 puncte, în luna ianuarie 2016, cea mai mică din ultimele 12 luni, în scădere cu 13,7 puncte față de luna anterioară, scădere datorată în special din cauza componentei de anticipații.