Guvernul a anunțat că a adoptat astăzi noi măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale și a planificării fiscale, prin reglementarea schimbului automat obligatoriu de informații din rapoartele pe care grupurile de întreprinderi multinaționale urmează să le depună în statul membru al societății mamă. Aceste noi măsuri sunt prevăzute într-o ordonanță de urgență de modificare și completare a Codului de procedură fiscală. Profit.ro a anunțat în luna mai modificările pregătite, arătând că vor fi amenzi derizorii pentru multinaționalele care nu vor transmite României rapoarte financiare conform directivelor UE.
România va putea sancționa cu cel mult 100.000 de lei (circa 22.000 euro) multinaționalele cu afaceri la nivel de grup de peste 750 milioane de euro care nu-și vor respecta obligația de a furniza autorităților române rapoarte financiare pentru afacerile din fiecare țară, conform unui proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului de Procedură Fiscală, obținut de Profit.ro. Ministerul Finanțelor se grăbește astfel să implementeze o directivă UE care vizează combaterea erodării bazei impozabile, în contextul în care aceasta trebuie să fie pe 5 iunie în vigoare la nivelul Uniunii și să asigure schimbul de informații între țări, astfel încât să limiteze practicile de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă.
Proiect de lege promovat de liberali în Parlament și care obligă ca profiturile grupurilor de companii să fie impozitate în țara în care sunt realizate, fără a mai fi posibil transferul acestora în jurisdicții mai favorabile fiscal, a trecut de prima etapă, fiind avizat favorabil, fără comentarii, de comisia pentru buget-finanțe a Senatului. Inițial, termenul gândit pentru aplicarea acestei măsuri a fost 1 ianuarie 2017, acum fiind programat pentru 1 iulie 2017.
În România erau active, la finalul anului 2015, 73.663 de grupuri de companii, din care doar 7,4% erau grupuri controlate de persoane rezidente pe plan local, în timp ce restul fac parte din categoria multinaționalelor, controlate în principal de firme sau persoane din Germania, Franța și Italia, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Ministrul ungar al Agriculturii, Fazekas Sándor, a acuzat, miercuri, multinaționalele prezente în țară că “înșală clienții maghiari“, după ce un nou raport al Autorității pentru siguranța alimentelor a arătat că peste două treimi din produsele comercializate de marile lanțuri de retaileri sunt inferioare calitativ raportat la versiunile vândute pe alte piețe.
România nu este un caz singular în Europa când vine vorba de reacții ostile ale politicienilor față de companii multinaționale, de instituții financiare sau de investitori privați. “Ne-am obișnuit cu schimbările de regim politic și cu retorica politicienilor. Nu doar în România”, a afirmat astăzi, la Viena, Andreas Treichl, CEO al Erste Group.
În România există o atmosferă ostilă firmelor care fac profit și acest lucru ar trebui să se schimbe, spune Mugur Isărescu. Totodată, retorica împotriva multinaționalelor și firmelor străine e doar retorică și nu are nici un rost, crede guvernatorul Băncii Naționale a României.
Președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Adrian Țuțuianu, a declarat, la începutul ședinței de joi a Comisiei, că pe ordinea de zi a ședinței se află inclusiv execuția bugetară pe anul 2014 a Serviciului, precum și măsurile dispuse de Curtea de Conturi în urma neregulilor constatate atunci și modul în care SRI și-a îndeplinit obligațiile de punere în aplicare a acelor măsuri.
România intenționează să adere ca membru asociat la Proiectul BEPS (Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor) care contracarează lacunele din sistemele fiscale exploatate de multinaționale pentru a face ca profiturile să “dispară” pentru scopuri fiscale sau să fie “direcționate” către jurisdicții în care activitatea lor este scăzută sau inexistentă, dar unde nivelul de impozitare este la un nivel mic sau nul.
Impozitarea societăților din statele membre ale UE va fi reformată, urmând să fie stabilită o bază impozabilă unică în toată Uniunea, care va anula diferențele dintre sistemele naționale, regimurile preferențiale și regulile care pot fi exploatate pentru evitarea taxelor. În aceste condiții, prețurile de transfer, care reprezintă principala metodă de a diminua taxele pe profit, vor dispărea, deoarece nu va mai fi necesară utilizarea lor.
PNL a propus un proiect de lege care transpune o directivă europeană potrivit căreia profiturile grupurilor de companii vor fi impozitate acolo unde sunt realizate, fără a mai fi posibil transferul acestora în jurisdicții mai favorabile fiscal. Directiva a fost adoptată în iulie de forurile europene, iar România avea, oricum, obligația de a o transpune în legislație până la sfârșitul anului 2018.
Profitul impozabil în cazul multinaționalelor cu venituri anuale de peste 750 milioane de euro va fi calculat în baza unui set unic de norme fiscale la nivelul Uniunii Europene, potrivit propunerilor Comisiei Europene privind revizuirea modului de impozitare a companiilor în cadrul pieței unice.
Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez de finanțe și șeful Eurogrup - care reunește miniștrii de finanțe din zona euro -, le-a transmis, sâmbătă, companiilor multinaționale că trebuie să își plătească taxele în mod corect în țările membre ale Uniunii Europene și să renunțe la practicile actuale de optimizare fiscală, care presupun plata taxelor în statele cu impozite scăzute, deși activitatea are loc pe alte piețe, relatează Reuters.
Fiscalitatea românească va adopta noi reglementări astfel încât profitul să fie taxat acolo unde are loc activitatea economică și se creează valoare, după modelul OECD, preluat de guvern printr-un memorandum aprobat recent. Astfel, vor fi țintite strategiile de planificare fiscală care exploatează lacunele și inadvertențele legislative în scopul transferării artificiale a profiturilor către jurisdicții fără taxe sau cu taxe reduse, arată, într-o analiză, Andreea Steinhart, partener Contexpert.
O serie de noutăți fiscale, cele mai importante fiind regulile de impozitare a societăților străine controlate, vor fi introduse în România, ca urmare a adoptării, pe 12 iulie 2016, a Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, și vor afecta semnificativ activitatea grupurilor multinationale, afirmă Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență fiscală, EY România.
Statele Uniunii Europene au adoptat noi reguli pentru combaterea evaziunii fiscale, prin care să limiteze practicile companiilor multinaționale de reducere a taxelor datorate, relatează Reuters.
În România erau active, la finalul anului 2014, 51.484 de grupuri de companii, din care doar 10,3% erau grupuri controlate de persoane rezidente pe plan local, în timp ce restul fac parte din categoria multinaționalelor, controlate în principal de firme sau persoane din Germania, Olanda și Franța, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Multinaționalele trebuie să plătească taxe acolo unde obțin profiturile și trebuie să stopeze schemele agresive de optimizare a impozitelor, a afirmat luni comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, transmite Reuters.
Criza a însemnat o oportunitate pentru mulți români să își demonstreze pregătirea și să avanseze în posturi de conducere din marile companii, astfel că numărul străinilor cu statut de expatriați în România a scăzut, în timp ce, la nivelul mediu al pieței muncii, angajații au început să plece din orașele mici către localități mai mari, unde au mai multe oportunități de afirmare, potrivit specialiștilor în resurse umane consultați de News.ro.