Rezultatele 1 - 25 din 44 pentru "multinationale"

În ciuda majorărilor salariale repetate din sectorul public, doar trei din zece angajați spun că ar lua în calcul să lucreze într-o instituție de stat în viitorul apropiat.

Guvernul ceh vrea să mărească veniturile bugetare prin introducerea unei taxe speciale pentru companiile multinaționale, a declara sâmbătă premierul Andrej Babis, transmite Reuters.

Retorica agresivă a Guvernului la adresa multinaționalelor a creat în rândul companiilor așteptarea pentru controale dure din partea ANAF și chiar pentru abuzuri, însă în general verificările derulate de ANAF nu se deosebesc în practică de cele din ultimii 5-6 ani, a declarat Alex Milcev, partener și lider al Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.

Mesajele tot mai dure transmise in ultimii doi ani de guvernanti la adresa "multinaționalelor" nu au rămas fără efecte. Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), direcția din ANAF care se ocupă de marile companii, a stabilit la inspecțiile fiscale derulate anul trecut sume suplimentare de plată de 1,5 miliarde de lei, dublu față de anul anterior, potrivit datelor Profit.ro. Valoarea sumelor stabilite de plată a fost dublă chiar dacă numărul de controale a fost mai redus comparativ cu anul anterior. Deși suma de 1,5 miliarde de lei pare mare, reprezintă doar 1,5% din totalul veniturilor de 102 miliarde de lei încasate de Guvern anul trecut de la aceste firme.

ANAF a demarat procedura de inspecție fiscală la 80 de mari companii din București, la care estimează că ar putea stabili, pe baza datelor rezultate din controale anterioare ale direcției Antifraudă, sume suplimentare de 259,4 de milioane de lei. Operațiunea Iceberg, o acțiune amplă de verificare fiscală a celor mai mari companii, acoperind toate domeniile economice din România, a început în urmă cu o lună.

Directorul executiv adjunct al Globalworth, cel mai mare proprietar de sedii pentru firme din România, spune că o criză similară celei din 2008 este puțin probabil să se repete, deoarece economia românească are substanță, iar multinaționalele stabilite aici „nu își vor face bagajele“ într-un moment de declin.

Cele mai mari 3.000 de companii din România, în foarte mare parte firme controlate de grupuri străine, au generat în primele nouă luni ale anului trecut, conform ultimelor date, analizate de Profit.ro, peste 40% din veniturile fiscale ale statului, venituri colectate de ANAF.

Ca membru al Consiliului Director, Anca Dragu va fi responsabilă de Afaceri Publice, Reglementare, Comunicare și CSR și îl va înlocui în această funcție pe Alexandru Maximescu, care s-a întors recent la OMV Petrom.

Camera de Comerț Americană în România - AmCham Romania, în numele comunității de afaceri pe care o reprezintă – peste 430 de companii americane, internaționale și românești - a transmis că respinge „acuzațiile tendențioase lansate în spațiul public la adresa companiilor multinaționale și a angajaților acestora”. Mesajul AmCham vine după ce liderul PSD Liviu Dragnea a acuzat, la începutul săptămânii, că multinaționalele finanțează mișcările de stradă și asociațiile care protestează față de măsurile Guvernului, îndemnându-și angajații să iasă la protest, întrucât au anumite interese economice.

Grupurile de companii multinaționale anticipează modificări legislative substanțiale, creșterea poverii de conformare cu noile reguli de raportare internațională și a controalelor fiscale, conform sondajului BEPS Global Survey, realizat anual de Deloitte pentru a analiza impactul implementării planului de acțiune privind combaterea erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS). România a devenit stat asociat al Proiectului BEPS, în iunie 2016, prin transmiterea acordului de participare către secretariatul OCDE.

Comisia Europeană a prezentat miercuri două propuneri legate de impozitarea companiilor de internet, a rețelelor de socializare și a platformelor digitale care își desfășoară activitatea într-un stat UE dar ale căror venituri nu sunt taxate în țara respectivă, măsuri prin care giganți precum Google și Facebook ar putea fi obligați să plătească un impozit de până la 3% din unele venituri.

Sectorul IT&software românesc, unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, tinde să devină ringul marilor jucători internaționali, în condițiile în care tot mai multe startup-uri românești, întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu condițiile tot mai vitrege din piață, provocate pe de o parte de concurența acerbă a multinaționalelor și pe de alta de deciziile fiscale controversate și de absența unor măsuri de stimulare economică

Companiile multinaționale mai au la dispoziție mai puțin de o lună și jumătate pentru a depune la ANAF anumite formulare fiscale, ca urmare a transpunerii în legislația din România a Directivei UE 881/2016 privind schimbul automat al rapoartelor pentru fiecare țară în parte (CbCR), în caz contrar vor putea fi amendate cu sume de până la 100.000 de lei, arată un comunicat al ATIPIC Transfer Pricing Solutions.

Unele state europene se opun planurilor UE de creștere a impozitelor pentru companiile multinaționale din industria tehnologiei, potrivit unui proiect obținut de Reuters, care ar putea provoca nemulțumire publică după dezvăluirile din ultima perioadă legate de schemele de evitare a plății impozitelor.

Mesajul lansat de premierul Mihai Tudose în numele Guvernului, potrivit căruia mediul de afaceri ar fi vinovat pentru lipsa de fonduri la bugetul statului, este fals și dăunător, consideră Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, s-a lăudat, în ședința în care Guvernul a adoptat modificările la Codul Fiscal, că este primul care a inițiat controale atât în domeniul bancar, cât și la multinaționale, și a făcut apel la români ”să nu meargă după fentă” în ce privește aceste modificări și să înțeleagă că protestele ar fi de fapt ale multinaționalelor. În schimb, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a evitat să spună că Guvernul reduce contribuția la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.

Cea mai mare parte a populației României are o percepție pozitivă asupra firmelor private, pe care le consideră un factor de dezvoltare al țării sau o victimă a politicilor statului. Peste un sfert dintre români asociază, însă, mediul de afaceri ideii de exploatare. Românii privesc capitalul străin în termeni pozitivi, dar în jur de o treime consideră că duce la pierderea identității naționale și sufocă firmele românești, iar jumătate cred că prejudiciază bugetul de stat prin exportul profiturilor, potrivit unei cercetări de piață realizată de Novel Research, la solicitarea Provident Financial România.

Guvernul a decis implementarea, printr-o ordonanță de urgență, a directivei europene pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale.

Comisia Europeană a anunțat joi deschiderea unei anchete aprofundate cu privire la regimul fiscal britanic, care le-ar permite multinaționalelor să plătească mai puține impozite în Regatul Unit, relatează AFP.

Mai multă expunere la controale fiscale, cu risc crescut ca ANAF să ajusteze prețurile tranzacțiilor intragrup, obligații de raportare suplimentare, dar și majorări ale impozitului pe profit datorat sau chiar dublă impozitare a unor venituri. Sunt riscuri pe care, potrivit unui sondaj Deloitte, le anticipează reprezentanții multinaționalelor din România după implementarea măsurilor din planul împotriva erodării bazei impozabile și a mutării artificiale a profiturilor în alt stat (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS).

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marți, că în România există companii mari, dar care plătesc un impozit mic, motiv pentru care instituțiile statului ar trebui să verifice dacă aceste firme respectă legea și nu cumva scot din țară profitul „prin tot felul de proceduri ilegale”.

Reprezentanții grupurilor multinaționale consideră, în majoritatea lor covârșitoare, că modelul de taxare la nivel global se află într-un proces de reașezare pe alte principii, iar abordarea autorităților fiscale în cadrul controalelor devine mai strictă, arată rezultatele unui studiu realizat de Deloitte la nivel global. Este de așteptat ca tendința globală să se răsfrângă asupra României, avertizează Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.

Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru companiile multinaționale și administrațiile fiscale - ghidul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – au fost modificate și actualizate pe 10 iulie 2017. Noua versiune include o serie de recomandări preluate din planul BEPS – Erodarea bazei impozabile și mutării profiturilor, plan la care România a devenit membru asociat la începutul lunii iunie 2017. Practic, avem o aliniere a principiilor care se aplică prețurilor de transfer la nivelul OCDE, al Uniunii Europene și, implicit, al României prin referința Codului Fiscal la respectarea prevederilor Liniilor directoare privind prețurile de transfer ale OCDE, semnalează pentru Profit.ro Ciprian Gavriliu, Director Prețuri de Transfer, Deloitte România.

Noul sistem de impozitare la care se gândește Guvernul PSD, ce vizează ca bază de impunere cifra de afaceri și nu profitul, va afecta sectoarele economice capital intensive și cu ciclu lung de producție. Paradoxal, deși are toate șansele de a fi de departe cel mai afectat sector de noua filosofie fiscală, cel energetic mai este lovit și prin populista majorare a “redevențelor”.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi, la Parlament, că ideea eliminării impozitului pe profit și înlocuirea lui cu impozitarea cifrei de afaceri a apărut după ce a observat că multinaționalele raportează un profit de trei ori mai mic decât companiile românești, adăugând că trebuie făcut astfel încât toate firmele care acționează în România să plătească impozit pe profitul pe care îl fac.