Taxa, care oficial poartă numele de contribuție bănescă, a fost majorată prin OUG de 20 de ori față de nivelul din 2018, respectiv de la doar 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală a deținătorilor de licențe, iar reprezentanții Guvernului au susținut că încasările vor fi folosite pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili.
Nu numai companiile energetice vor suferi de urma adoptării controversatei Ordonanțe de Urgență 114/2018, ci și bugetul de stat, care va încasa sume mai mici de la industrie, susține Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Începând din primele zile ale acestui an România a devenit brusc importator net de electricitate în condițiile în care, cel puțin pe hârtie, puterea instalată este de două ori mai mare decât maximul consumului. Întrebarea este ce s-a schimbat față de anii trecuți. Infrastructura energetică (de producție și transport) e în mare parte aceeași, în pofida avariilor înregistrate și a grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia. Legislația, însă, este complet diferită.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Celebra Ordonanță 114, care declară sectorul construcțiilor de importanță națională, reduce în același timp taxele datorate statului de către salariații din construții cu procente cuprinse între 35% și 50%. În paralel, costurile angajatorilor însă cresc și doar în cel mai bun scenariu firmele vor putea suporta aceste majorări.