Copiii vor trebui să asigure părinților o pensie de întreținere, iar în cazul în care copiii nu o pot asigura, pensia va cădea în sarcina nepoților, prevede un proiect legislativ inițiat de PSD. În cazul neasigurării pensiei, copilul sau nepotul riscă și închisoarea, de la 3 luni până la 3 ani.
Numărul salariaților din Capitală a ajuns, la finele lunii aprilie 2019, la 1.030.688 persoane. Față de luna anterioară, creșterea a fost de doar 14 persoane, în timp ce comparativ cu luna aproilie a anului trecut avansul a fost de 17.926 salariați (+1,77%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, prezentate de Agerpres.
Pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivității, și o indemnizație socială, opțiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
România se află printre statele din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de protecție socială în PIB, de sub 13%, în timp ce media europeană este de 18,8%, respectiv 41,1% din cheltuielile generale ale guvernului, potrivit datelor afarente anului 2017 publicate marți de biroul european de statistică Eurostat.
Contributorii la Pilonul II de pensii pot cere de acum ca statul să nu le mai efectueze viramentele lunare către pensia administrată privat, rămânând astfel doar la Pilonul I (pensia de stat), însă numai după o perioadă de contribuție de cel puțin 5 ani. Activul acumulat până în prezent la Pilonul II nu va putea fi retras sau mutat în Pilonul I, astfel că un contributor la Pilonul II care va opta să rămână doar în Pilonul I va rămâne și în Pilonul II cu ce a acumulat până acum, urmând să primească bani și din această sursă la momentul pensionării. Activele acumulate până în prezent în Pilonul II vor rămâne acolo.
Reglementările privind pensiile speciale ale deputaților și senatorilor, dar și cele privind pensiile de serviciu ale anumitor categorii profesionale, precum diplomați, funcționarilor publici parlamentari sau personalului Curții de Conturi, au fost abrogate printr-un proiect de lege adoptat tacit de senatori.
Guvernul italian a adoptat joi seara decrete-lege care creează ”venitul cetățenei” și scad vârsta de pensionare, promisiunile-far ale celor două formațiuni de extremă dreapta și populistă aflate la putere, relatează AFP.
Contributorii la Pilonul II de pensii vor putea cere ca statul să nu le mai facă viramentele lunare către pensia administrată privat, rămânând astfel doar la Pilonul I (pensia de stat), însă numai după o perioadă de contribuție de cel puțin 5 ani. Activul acumulat până în prezent la Pilonul II nu va putea fi retras sau mutat în Pilonul I, astfel că un contributor la Pilonul II care va opta anul următor să rămână doar în Pilonul I va rămâne și în Pilonul II cu ce a acumulat până acum, urmând să primească bani și din această sursă la momentul pensionării. Activele acumulate până în prezent în Pilonul II vor rămâne acolo.
Contributorii la Pilonul II de pensii nu vor putea să își retragă banii efectiv, Guvernul analizând la acest moment o serie de variante, precum opțiunea de a transfera fondurile sau de a le investi în titluri de stat, a anunțat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea, precizând că ordonanța de urgență care se referă și la acest subiect va fi adoptată mâine de Guvern.
Comisioanele administratorilor pensiilor private vor fi diminuate, o parte din banii percepuți drept comision de contribuție urmând să revină tot statului, mai exact casei de pensii, iar contributorii, inclusiv cei la Pilonul II, vor avea posibilitatea retragerii anticipate, înainte de pensionare, prin aplicarea unei taxe de retragere de 2% din suma acumulată, potrivit unor măsuri pregătite de Guvern, prezentate azi de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Posibilitatea pensionării anticipate a magistraților nu va putea fi aplicată înainte de 31 decembrie 2019, implementarea prevederii respective din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată în acest an, urmând a fi amânată, potrivit unei ordonanțe de urgență privind cele trei legi ale justiției, aprobate luni de Guvern. Executivul prevăzuse inițial amânarea pensionării magistraților până la 31 decembrie 2022. Ministerul Public arătase anterior că, dacă ar fi aplicată, prevederea ar avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate.
Posibilitatea pensionării anticipate a magistraților nu va putea fi aplicată înainte de 31 decembrie 2022, implementarea prevederii respectie din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată în acest an, urmând a fi amânată, potrivit proiectului de ordonanță de urgență privind cele trei legi ale justiției, transmis de Ministerul Justiției, vineri, către Consiliul Superior al Magistratură. Potrivit ministerului, dacă ar fi aplicată, prevederea ar avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate.
Susținătorii liderului opoziției ruse Alexei Navalny au protestat duminică față de creșterea vârstei de pensionare. În aceeași zi au loc alegeri regionale, scrie Reuters, preluată de News.ro.
Un număr de 5.014.596 pensionari era înregistrat la finele lunii iulie 2018 în România, iar pensia medie a fost de 1.134 lei, cu 152 lei peste cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Mugur Isărescu a început să încaseze pensia din toamna anului trecut, pe lângă drepturile salariale aferente funcției de guvernator al Băncii Naționale a României, potrivit ultimei declarații de avere depuse.
Plafonul maxim al pensiei până la care pensionarii pot beneficia de medicamente compensate în proporție de 90% urmează a fi majorat, în ședința de marți a Guvernului, de la 900 lei, cât este acum, la 990 lei. Majorarea urmărește acoperirea creșterii cu 10% a punctului de pensie, care a avut loc de la 1 iulie.
Punctul de pensie crește, începând de duminică, 1 iulie, cu 10%, de la 1.000 la 1.100 de lei, iar pensia minimă garantată se va majora cu 20%. Anul viitor, punctul de pensie este așteptat să urce cu 15%.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți un proiect de lege care prevede acordarea pensiei de invaliditate și pentru voluntarii care intervin în situații de urgență.
Guvernul nu suspendă și nu intenționează suspendarea Pilonului 2 de pensii, a transmis vineri Ministerul Finanțelor, negând, totodată, acuzațiile aduse de senatorul Florin Cîțu, potrivit căruia autoritățile române ar fi informat în aprilie Comisia Europeană că va suspendă contribuțiile la Pilonul ÎI de pensii. Afirmațiile din raportul Comisiei Europene, citat de senatorul lliberal, sunt o “apreciere subiectivă”, potrivit Ministerului Finanțelor.
Soarta Pilonului II de pensie este un „meci” încă în desfășurare între Guvern, administratorii fondurilor de pensii și contributorii la aceste fonduri, însă, acest meci odată câștigat, niciun guvern viitor nu va mai avea curajul să mai pună Pilonul II sub semnul întrebării, afirmă Radu Crăciun, director general BCR Pensii. Administratorii consideră că timpul lucrează în favoarea lor și mizează pe o mobilizare tot mai puternică a opiniei publice, a românilor obișnuiți care au bani acumulați în aceste fonduri.
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS) se alătură mediului de afaceri din România și altor organizații și organisme internaționale care susțin dezvoltarea sau cel puțin menținerea la nivelul actual a sistemului de pensii private, ca măsură minim necesară pentru îmbunătățirea capacității generale a întregului sistem de pensii de a face față așteptărilor populației active.
Bugetul de stat are riscul, mai mult ca oricând, să încheie deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, în condițiile în care execuția bugetară arată cheltuielile în creștere și veniturile sub așteptări, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Ținta Guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget, în condițiile în care pe partea de cheltuieli nu se mai pot face economii semnificative, este contribuția la Pilonul 2 de pensii, însă Executivul ar putea justifica un deficit mai mare în fața Comisiei Europene prin apelarea la clauza de exonerare pentru acest an, adaugă economistul.
Vârsta de pensionare în cazul femeilor va putea fi extinsă, la cerere, de la 63 la 65 de ani, prevede un proiect de lege inițiat de parlamentarii liberali. Conform directivei europene în domeniu, România ar trebui să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei și bărbați, dar până atunci liberalii susțin că femeile trebuie să aibă prin lege dreptul de se pensiona la 65 de ani, la fel ca bărbații, în caz contrar fiind discriminate din perspectiva dreptului la muncă.
Un număr de 5.038.200 pensionari de asigurări sociale și agricultori era înregistrat la finele lui februarie, iar pensia medie a fost de 1.072 lei, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS).
Parlamentul a decis, miercuri, prin adoptarea unui proiect de lege reexaminat la cererea președintelui Iohannis, să mențină majorarea vârstei de pensionare în cazul tuturor medicilor, care nu se vor putea pensiona mai devreme de 67 ani. Majoritatea de guvernământ a renunțat însă la ideea înființării unui ”spital republican”.