Armătura Cluj, controlată de investitori austrieci, din care cel mai important este grupul Herz Armaturen, a terminat anul trecut cu pierderi de 3,36 milioane lei, cu 76% mai mari comparativ cu 2018, și venituri de 7,3 milioane lei, cu aproape 12% mai mici față de anul anterior. Fabrica mai avea la acel moment mai puțin de 50 de angajați.
Fostul gigant de stat Termoelectrica, intrat în faliment în urmă cu 4 ani și care grupa în anul 2000, la înființare, 19 filiale de producție de energie electrică și termică în întreaga țară și avea circa 30.000 de salariați, fiind ulterior "spart" în mai multe entități locale, a reușit să vândă principalele active pe care le mai avea în portofoliu, respectiv termocentralele Borzești (județul Bacău) și Doicești (Dâmbovița), date în funcțiune în anii ’50-’60 ai secolului trecut.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Producătorul de gaze Romgaz, controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, se concentrează pe cât mai multe și mai eficiente investiții, în condiții de profitabilitate maximă, a declarat, la Mediaș, directorul general al companiei, Adrian Volintiru.
Consumul și cererea mare de gaze naturale, precum și scăderea capacității de extracție de gaze din depozitele subterane de înmagazinare, pe fondul scăderii stocurilor, obligă sistemul energetic național să se bazeze până la jumătatea lunii martie pe centralele electrice care pot funcționa și cu păcură, prin creșterea rezervelor tehnologice de echilibrare care pot fi asigurate de aceste centrale.
Consumul de energie electrică al României a revenit pe creștere în 2015, după doi ani consecutivi de scădere, cu un plus de 6%, potrivit datelor provizorii ale INS, în timp ce importurile de gaze naturale au scăzut pentru al patrulea an la rând, prăbușindu-se cu aproape 75%.