Consumul mare de gaze și scăderea stocurilor obligă la suprasolicitarea centralelor pe păcură

Consumul mare de gaze și scăderea stocurilor obligă la suprasolicitarea centralelor pe păcură
scris 7 feb 2017

Consumul și cererea mare de gaze naturale, precum și scăderea capacității de extracție de gaze din depozitele subterane de înmagazinare, pe fondul scăderii stocurilor, obligă sistemul energetic național să se bazeze până la jumătatea lunii martie pe centralele electrice care pot funcționa și cu păcură, prin creșterea rezervelor tehnologice de echilibrare care pot fi asigurate de aceste centrale, Ministerul Energiei elaborând un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens.

Astfel, în nota de fundamentare a draftului de act normativ se arată că cererea de consum de gaze pentru luna februarie 2017 este mai mare decât consumurile înregistrate în lunile februarie ale ultimilor 3 ani.

"În ultimile 4 luni (octombrie 2016 - ianuarie2017), consumurile de gaze naturale înregistrate au fost substanțial mai mari decât consumurile înregistrate în aceleași luni ale anului precedent", se arată în documentul citat, unde se mai menționează "probabilitatea crescută ca cererea de gaze naturale pentru consumul centralelor electrice și termice (CET-uri) să se mențină la valorile foarte mari din această perioadă", precum și "scăderea capacităților de extracție (de gaze – n.r.) din depozitele de înmagazinare subterană, scădere ce se accentuează pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul ciclului de extracție, pe fondul scăderii stocului din depozitele de înmagazinare".

În aceste condiții, Ministerul Energiei propune ca centralele care pot funcționa și pe păcură să asigure rezerva terțiară lentă necesară pentru echilibrarea sistemului energetic până la jumătatea lunii martie, în condițiile în care, inițial, acest lucru trebuia să se întâmple doar până în februarie inclusiv.

DOCUMENT Curtea Constituțională explică de ce a admis contestația Guvernului la legea conversiei creditelor în franci elvețieni CITEȘTE ȘI DOCUMENT Curtea Constituțională explică de ce a admis contestația Guvernului la legea conversiei creditelor în franci elvețieni

Este vorba despre producătorii Electrocentrale București, Electrocentrale Galați și Veolia Energie Prahova. Față de programarea realizată de fostul Guvern Cioloș, proiectul de HG elaborat de Cabinetul Grindeanu prevede aproape dublarea cantității de energie livrate de aceste trei companii luna aceasta, februarie 2017, de la 72.000 MWh la 134.400 MWh. Cantitatea care urmează să fie livrată suplimentar în martie este estimată la 72.000 MWh.

Nota de fundamentare oferă informații suplimentare cu privire la problemele cu care s-a confruntat alimentarea cu energie electrică a României în ianuarie și la soluțiile la care s-a apelat pentru rezolvarea acestora.

Astfel, potrivit sursei citate, Transelectrica a dispus, în prima jumătate a lunii ianuarie, încărcări suplimentare ale grupurilor hidroelectrice cu cantități ce au depășit 2.000 MW/h.

"În perioada 6 – 12 ianuarie 2017, pe fondul apariției fenomenelor meteorologice deosebite, respectiv ninsori abundente, viscol puternic și ger, care s-au manifestat în intreaga Europă, au fost afectate sistemele energetice din Bulgaria, Grecia, România. Această situație s-a suprapus cu lipsa de resurse necesare acoperirii consumului crescut de electricitate din centrul Europei (ex. Franța, unde deficitul de energie a fost de cca. 5.000 MWh/h)", se spune în document.

Isărescu, despre soluția CCR pe legea conversiei: E o decizie corectă, soluția pentru debitori e în impreviziune și negociere CITEȘTE ȘI Isărescu, despre soluția CCR pe legea conversiei: E o decizie corectă, soluția pentru debitori e în impreviziune și negociere

Ministerul Energiei explică că, în ceea ce privește energia provenită din surse hidro, stabilirea volumelor de apă în marile lacuri de acumulare pentru perioada noiembrie 2016 – martie 2017 de către fostul Guvern s-a bazat pe prognoza meteorologică elaborată de Administrația Națională de Meteorologie și pe cea hidrologică realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.

"De menționat este faptul că estimările meteorologice și hidrologice sezoniere au un grad relativ crescut de imprecizie, fapt ce imprimă o anumită incertitudine cu privire la evoluția lunară a stocurilor de apă brută din principalele acumulări energetice. Prin urmare, Programul de iarnă în domeniul energetic prevede posibilitatea actualizării volumelor de apă prin programele lunare de exploatare și/sau a reactualizării, în cazul producerii unor modificări majore ale regimului hidrologic, păstrând însă permanent scopul satisfacerii cu prioritate a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social – economice esențiale", precizează ministerul. 

Încărcările suplimentare de grupuri hidroelectrice, în condiții de debite și precipitații scăzute, a dus la accesarea rezervelor de apă din lacurile de acumulare ale marilor hidrocentrale într-o măsură mai mare decât se estima inițial.

De altfel, pe 11 ianuarie, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu,  declara că, la acel moment, Dunărea a ajuns la un debit minim al ultimilor zece ani, de 1.900 metri cubi pe secundă, ceeea ce a redus producția de electricitate îăn cele două mari hidrocentrale într-un moment de vârf de consum pentru România, dar a dat asigurări că situația „este gestinabilă”. Producția de energia electrică a înregistrat un maxim instantaneu cu câțiva MW sub 10.000 MW, „care este considerat un maxim în ultimii 15 ani, de consum energie electrică”, potrivit reprezentanților ministerului.

Piperea: Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost \ CITEȘTE ȘI Piperea: Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost "trântită" de CCR pe un motiv bizar

„Încercăm să analizăm o prognoză cât mai exactă a nivelului apei pe Dunăre. Într-adevăr, este la valoarea cea mai mică din ultimii zece ani, în momentul de față este în jur de 1.900 metri cubi pe secundă, vorbesc de Baziaș. Este ger în toată Europa. (...) Lucrurile sunt gestionabile”, a precizat secretarul de stat, în urma unui comandament de la Dispeceratul Energetic Național.

Debitul scăzut al Dunării a generat reducerea producției de electricitate la cele două centrale hidroelectrice de pe fluviu, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II (Gogoșu), însă, deocamdată, situația este gestionabilă. Un nivel critic ar fi dacă se atinge un debit de 1.500 mc pe secundă. „Mai avem spațiu până atunci, nu sunt momente de îngrijorare”, sublinia Corina Popescu.

În nota de fundamentare se mai arată că, pentru prevenirea situațiilor de criză în funcționarea sistemului energetic național (SEN), operatorul de transport și sistem Transelectrica a aplicat, pe cale operativă, toate măsurile care nu afectează funcționarea pieței de energie electrică și anume încărcarea grupurilor până la puterea maximă disponibilă (inclusiv pornirea grupurilor aflate în rezervă), creșterea puterii disponibile a SEN, prin punerea la dispoziție a unităților de producție aflate în reparație (redarea în exploatare înainte de termen a grupurilor aflate în reparație) și/sau prin scoaterea din conservare a unităților de producție, trecerea la funcționarea în bandă minimă de tensiune în rețeaua de distribuție, precum și creșterea rezervelor tehnologice de sistem din unitățile de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ (păcură), aceasta din urmă fiind o măsură tehnică.

Piața de energie electrică a fost caracterizată în luna ianuarie prin creșterea consumului de energie electrică și prin utilizarea la maxim a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului, arată o prezentare recentă a ANRE privind evoluția prețului orar al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) în luna ianuarie.

Fuziunea dintre Deutsche Boerse și London Stock Exchange ar putea costa peste 350 de milioane de euro CITEȘTE ȘI Fuziunea dintre Deutsche Boerse și London Stock Exchange ar putea costa peste 350 de milioane de euro

Prețurile pe piața spot a bursei de energie OPCOM au depășit, în luna ianuarie, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului. Stocurile de combustibil în centralele electrice pe cărbune au fost insuficiente, mai arată ANRE. Totodată, au existat prognoze deficitare pentru energia electrică livrată de centralele eoliene și solare. De asemenea, a scăzut energia disponibilă în grupurile dispecerizabile ca urmare a mai multor factori: din cauza scăderii debitului Dunării la circa 1.800 mc/s, minim istoric declarat, a reducerii puterii medii disponibile a grupurilor nucleare, rezultat al scăderii debitului apei de răcire la centrala de Cernavodă, direct influențat de nivelul Dunării.

În ianuarie a scăzut totodată presiunea gazelor naturale în rețeaua de transport ca urmare a creșterii consumului de gaze naturale al clienților casnici și industriali, ”fapt ce limitează debitul de gaze naturale dispecerizat către centralele electrice cu producție pe bază de gaze naturale”, arată raportul ANRE. Piața s-a caracterizat și printr-o creștere a deficitului producție - consum, deficit ce trebuie asigurat de operatorul pieței de echilibrare prin dispecerizarea grupurilor disponibile.

Autoritatea arată că datele au rezultat din analiza raportărilor zilnice și săptămânale transmise de OPCOM pentru luna ianuarie, a raportărilor lunare transmise de participanții la piața de energie electrică pentru anul 2016, a raportărilor zilnice și săptămânale transmise de Transelectrica și din corespondența înregistrată la ANRE în ianuarie 2017. Componentele pieței de energie electrică care înglobează informațiile disponibile la un moment dat pe piața de energie electrică sunt Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și Piața Intrazilnică (PI). Piața Intrazilnică nu este utilizată la capacitate maximă de participanții la piață, astfel că numai evoluția prețului de închidere a PZU reflectă toate informațiile din piață.

”Se precizează că PZU a funcționat în regim cuplat toată luna ianuarie 2017, iar OPCOM nu a semnalat evenimente sau posibile suspiciuni de comportament inadecvat al participanților la PZU: producători, operatorul de transport, distribuitori, furnizori și nu în ultimul rând traderi. Toți participanții se pot înregistra cu oferte de cumpărare și/sau cu oferte de vânzare pe PZU”, arată Autoritatea. Între 1 și 15 ianuarie s-au înregistrat creșteri semnificative ale prețului pe PZU, prețul mediu fiind cu 3,5% sub valoarea medie europeană de 51,69 euro/MWhe pentru perioada 1-8 ianuarie, dar a urcat cu 18% peste media europeană de 59,04 Euro/MWh pentru perioada 9-15 ianuarie.

În perioada 16-22 ianuarie s-a înregistrat creșterea cu 12,1% a prețului mediu pe PZU. Față de săptămâna anterioară, prețul mediu calculat a fost cu 10,4% peste valoarea europeană de 70,71 euro/MWh înregistrată în aceeași perioadă.

Directorul general al diviziei Deutsche Bank în Israel, arestat pentru ilegalități legate de TVA CITEȘTE ȘI Directorul general al diviziei Deutsche Bank în Israel, arestat pentru ilegalități legate de TVA

După 23 ianuarie, s-a înregistrat o creștere a ofertelor de cumpărare pe PZU după ce, în 20 ianuarie, un furnizor a notificat partenerii de tranzacții că iși reziliază contractele începând cu 24 ianuarie, precizează autoritatea.

”Având în vedere faptul că Furnizorul avea încheiate contracte de furnizare cu doi mari consumatori, precum și faptul că desfășurau o activitate intensă de trading cu un număr semnificativ de participanți la piața angro de energie electrică, se constată o nouă etapă de accesare a PZU ca sursă de achiziție a energiei electrice pentru partenerii lui”, se arată în raport. Ca urmare a notificărilor primite de la furnizor, si alți furnizori au denunțat, la rândul lor, contractele încheiate pe PCSU (Piața centralizată pentru serviciul universal).

Ofertele orare de vânzare transmise la PZU nu au fost la nivelul ofertelor orare de cumpărare de energie electrică înregistrate pe PZU de participanți. Prețurile de închidere pe PZU au înregistrat variații mari de la o zi la alta, remarcându-se faptul că în perioada 24-31 ianuarie, chiar dacă că au fost înregistrate valori în scădere pentru consumul de energie, prețurile de închidere s-au menținut cu valori peste 600 lei/MWh (maximum la 653,68 lei/MWh la 31 ianuarie).

”Furnizorul a invocat o motivație generală, cu referiri la criza energetică din România și Europa generată de temperaturile scăzute înregistrate în ultima perioadă, coroborat cu prelungirea perioadei indisponibilității centralelor de producere importante, fără a expune concret implicațiile asupra activității sale pe piața angro din România”, arată documentul.

Creșterea de preț pe PZU și a prețurilor de deficit/excedent de energie pe piața de echilibrare din ianuarie 2017 a fost generată în principal de scăderiea artificială a PIP (Prețul de Închidere a PZU pentru Zona de Ofertare națională) în anii 2015 și 2016, cu mici excepții, ca urmare a ofertelor la prețuri mici introduse de producătorii din surse regenerabile, susține ANRE

La creșterea prețului pe PZU a contribuit și managementul  inadecvat al furnizorilor, se mai menționează în raport.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
consum gaze
consum energie electrica
productie energie electrica
sistemul energetic national
centrale pacura
centrale gaze naturale
stocuri gaze naturale
transelectrica
caldura
apa calda