Inflația se întoarce spre țintă în țările din regiune, cu excepția României, unde a crescut în ianuarie în loc să scadă. Banca Națională a României întrezărește abia în decembrie 2025 revenirea ratei anuale în intervalul țintă, însă la limita de sus, sub pericolul măsurilor fiscale care ar putea veni după alegeri. Între timp, în Cehia inflația a scăzut aproape de 2%, în timp ce în Polonia și Ungaria s-a retras la sub 4%.
Banca Națională a României a modificat prognoza de inflație la 4,7%, de la 4,8% pentru finele anului curent. Inflația va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a țintei de inflație.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Inflația anuală a încetinit în noiembrie cu 1 punct procentual mai mult decât estimau analiștii și este pe cale să încheie anul sub prognoza BNR. Mai mult, scumpirile au luat o pauză în dinamica lunară, ba chiar au scăzut cu 0,01%, lucru ce nu s-a mai întâmplat din septembrie 2020.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Banca Națională a României a reconfirmat la 7,5% prognoza de inflație pentru finele acestui an, dar o a venit cu o revizuire ascendentă pe parcursul anului 2024 de la 4,4% la 4,8%, în contextul majorărilor legiferate a unor taxe și impozite.
Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august. Prețurile au continuat să crească în general față de ultima lună a verii, însă un efect de bază substanțial a dus la încetinirea inflației anuale, în rând cu așteptările băncii centrale. Creșteri substanțiale de prețuri față de august avem la combustibili, cartofi, utilități, curent electric, chirii și transport aerian.
Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, vremea menținându-se însorită pe parcursul a mai multor zile, chiar dacă nopțile vor deveni tot mai reci, iar în majoritatea zonelor țării apare fenomenul de brumă, se arată în caracterizarea climatică a lunii, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Rata anuală a inflației a rămas neschimbată în august, la 9,4%, nivel peste așteptările analiștilor economici, care se așteptau la o scădere. Inflația a fost împinsă puternic în sus de scumpirea medicamentelor cu o cincime, în timp ce mâncarea s-a ieftinit față de iulie. Evoluția nu schimbă calendarul posibilelor tăieri de dobânzi din partea BNR, cred analiștii.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că inflația a scăzut în România, urmănd a sosi și datele oficiale care să confirme acest lucru.
Banca Națională a României a majorat de la 7,1% la 7,5% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 4,2% la 4,4% pentru anul următor.
Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda cheie la 7% în ședința de politică monetară de azi, 7 august, când va fi aprobat și noul raport privind inflația. Inflația este așteptată să fi coborât la un nivel de o singură cifră în iulie, dar unii analiști vorbesc deja de un risc în creștere privind prețurile de consum, având în vodere modificările fiscale inerente.
Meteorologii anunță instabilitate atmosferică - ploi, vânt puternic, grindină și descărcări electrice, până luni dimineață, fiind în vigoare avertizări Cod galben - în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei și local la munte, respectiv Cod portocaliu - în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei. Duminică, este în vigoare și un Cod galben de caniculă, în cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, precum și în estul Munteniei, unde temperaturile maxime se vor situa între 33 și 36 de grade. În Capitală temperatura maximă, mai scăzută decât în ziua anterioară, se va situa în jurul valorii de 29 de grade.
Acțiunile Netflix au scăzut cu peste 8% joi, cel mai mare declin intraday din decembrie anul trecut, în contextul în care platforma americană de streaming a ratat estimările de venit în trimestrul al doilea și a oferit o prognoză sub așteptări pentru trimestrul în curs.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 10,6% de la 11,3% în aprilie, atât pe fondul unui efect de bază, cât și al domolirii creșterilor de prețuri.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Banca Națională a României a revizuit la 7,1% (+0,1 puncte procentuale) prognoza privind rata anuală a inflației la finele lui 2023 și a păstrat la 4,2% estimarea pentru finele lui 2024.