Valorile termice vor fi apropiate de cele normale perioadei în cea mai mare parte a țării, în următoarele patru săptămâni, în timp ce regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în regiunile vestice și sudice, conform prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 14 octombrie - 11 noiembrie 2024.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.
ING și BCR au revizuit în scădere estimările privind creșterea economică în 2024, pe fondul datelor dezamăgitoare din trimestrul al doilea. Chiar dacă consumul a crescut susținut, acesta s-a dus în mare măsură pe importuri. Creșterea României a fost abia a 15-a cea mai mare din UE.
România a avut a 12-a cea mai ridicată creștere economică anuală din cele 23 de state ale Uniunii Europene care au publicat datele pentru trimestrul al doilea. Premierul Marcel Ciolacu promite, în an electoral, că România va avea la final de an cea mai mare creștere din UE.
Datele semnal dezamăgitoare privind creșterea economică publicate azi dimineață de Statistica oficială determină economiștii să taie din așteptările pentru acest an.
Vremea se va menține caniculară în București, pe parcursul următoarelor zile, cu valori termice maxime de 39 de grade, conform prognozei publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
BNR a revizuit de la 4,9% la 4% prognoza pentru finele acestui an și de la 3,5% la 3,4% pentru finele lui 2025, când ar urma să intre în coridorul țintit de BNR, pe fondul unor evoluții recente mai favorabile ale prețurilor decât anticipa banca centrală. Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la riscurile și incertitudinile din economie și spune că nu se poate vorbi de o relaxare a politicii monetare – deși BNR a redus cu 0,5 pp rata cheie -, câtă vreme deficitul bugetar e ridicat.
Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a lansat o aplicațje de prognoză a producției de energie electrică a prosumatorilor, care au devenit o forță în sistem, puterea instalată cumulată a echipamentelor lor de generare, în principal fotovoltaice, depășind în prezent, cel mai probabil, pragul de 1.800 MW.
Directorul executiv al ANM, Elena Mateescu, a declarat, despre valul de căldură, că există o probabilitate foarte mare ca până spre finalul lunii iulie să vorbim de un nou record, după luna iunie care a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meterologice din România.
Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Banca Națională a României se așteaptă ca economia să accelereze în acest an și în următorul, comparativ cu 2023, pe fondul relansării consumului, în condițiile în care politica fiscală rămâne una relaxată, cu un deficit bugetar ridicat. Și deficitul extern rămâne o sursă de îngrijorare pentru banca centrală, așa cum este și creșterea de două cifre a salariilor, mai ales din sectorul public.
Banca Națională a României a revizuit la 4,9% prognoza de inflație pentru finele acestui an, față de 4,7% anterior. Inflația ajunge undeva la finele lui 2025 în bandă țintă, la 3,5%, limita de sus.
Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
Inflația se întoarce spre țintă în țările din regiune, cu excepția României, unde a crescut în ianuarie în loc să scadă. Banca Națională a României întrezărește abia în decembrie 2025 revenirea ratei anuale în intervalul țintă, însă la limita de sus, sub pericolul măsurilor fiscale care ar putea veni după alegeri. Între timp, în Cehia inflația a scăzut aproape de 2%, în timp ce în Polonia și Ungaria s-a retras la sub 4%.
Banca Națională a României a modificat prognoza de inflație la 4,7%, de la 4,8% pentru finele anului curent. Inflația va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a țintei de inflație.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Inflația anuală a încetinit în noiembrie cu 1 punct procentual mai mult decât estimau analiștii și este pe cale să încheie anul sub prognoza BNR. Mai mult, scumpirile au luat o pauză în dinamica lunară, ba chiar au scăzut cu 0,01%, lucru ce nu s-a mai întâmplat din septembrie 2020.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Banca Națională a României a reconfirmat la 7,5% prognoza de inflație pentru finele acestui an, dar o a venit cu o revizuire ascendentă pe parcursul anului 2024 de la 4,4% la 4,8%, în contextul majorărilor legiferate a unor taxe și impozite.
Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august. Prețurile au continuat să crească în general față de ultima lună a verii, însă un efect de bază substanțial a dus la încetinirea inflației anuale, în rând cu așteptările băncii centrale. Creșteri substanțiale de prețuri față de august avem la combustibili, cartofi, utilități, curent electric, chirii și transport aerian.
Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, vremea menținându-se însorită pe parcursul a mai multor zile, chiar dacă nopțile vor deveni tot mai reci, iar în majoritatea zonelor țării apare fenomenul de brumă, se arată în caracterizarea climatică a lunii, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Rata anuală a inflației a rămas neschimbată în august, la 9,4%, nivel peste așteptările analiștilor economici, care se așteptau la o scădere. Inflația a fost împinsă puternic în sus de scumpirea medicamentelor cu o cincime, în timp ce mâncarea s-a ieftinit față de iulie. Evoluția nu schimbă calendarul posibilelor tăieri de dobânzi din partea BNR, cred analiștii.