Rezultatele 1 - 25 din 79 pentru "prognoza"

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, vineri, un curs de referință de 4,7274 lei/euro, în creștere cu 0,12% față de valoarea atinsă miercuri. Prețul aurului a depășit, din nou, pragul de 207 lei și se apropie de nivelul record.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, astăzi, un curs de referință de 4,7336 lei/euro, în creștere față de valoarea atinsă marți.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, astăzi, un curs de referință de 4,7301 lei/euro, în creștere față de valoarea atinsă luni.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, astăzi, un curs de referință de 4,7278 lei/euro, în creștere față de valoarea atinsă vineri.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, vineri, un curs de referință de 4,7273 lei/euro, în creștere cu 0,12% față de valoarea atinsă joi.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, un curs de referință de 4,7218 lei/euro, în creștere cu 0,05% față de valoarea atinsă miercuri. Totodată, prețul aurului a urcat aproape de cel mai mare nivel al ultimilor 7 ani, pe fondul creșterii volatilității de pe piețele financiare internaționale.

Recent, Comisia de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat analiza intitulată „Proiecția pricipalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial”. Studiul este interesant în special prin datele de actualitate (mai rar se pot găsi date statistice despre regiunile sau județele din România) și mai puțin pentru prognozele pe termen scurt și mediu, care au, după cum s-a dovedit, au gradul lor de relativitate, în România.

Acordul semnat de ANAF cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) poate fi considerat anulat, a declarat astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Acordul, semnat în luna ianuarie, subordona într-o bună măsură ANAF Comisiei de Prognoză, în spatele căreia se afla consilierul guvernamental de la acel moment, Darius Vâlcov. Vâlcov, un apropiat al lui Liviu Dragnea, a demisionat astăzi. Tot astăzi, a fost numită președinte ANAF Mirela Călugăreanu, în locul Mihaelei Triculescu.

Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație pentru finele lui 2019 de la 3% la 4,2%, pe fondul unei creșteri mai mari ale prețurilor la legume, fructe și ouă, dar și la carburanți și tutun.

Comisia Europeană a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei României în 2019, de la 3,8% la 3,3%, potrivit prognozei de primăvară publicată marți.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în creștere la 3,2% proiecția de inflație pentru sfârșitul acestui an, iar estimările referitoare la cursul de schimb mediu au fost, de asemenea, modificate în creștere la 4,74 lei/euro, potrivit Prognozei de primăvară 2019 - 2022.

Guvernul a anunțat, vineri, că, începând cu 2 mai, va fi deschisă sesiunea 2019 pentru depunerea formularelor de solicitare pentru finanțare din Fondul de Dezvoltare și Investiții, program de 10 miliarde de euro care se va derula pe o perioadă de 20 de ani. De la aceeași dată va fi deschisă și sesiunea 2019 pentru depunerea formularelor de cerere de acord pentru finanțare în cadrul programului ”gROwth - Investim în copii, investim în viitor”, prin care se acordă finanțare de până la 500.000 euro pentru înființarea de grădinițe cu program sportiv.

Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.

Guvernul vrea să extindă lista beneficiarilor și a tipurilor de proiecte care pot beneficia de finanțare din partea viitorului Fondul de Dezvoltare și Investiții ce va fi gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).

Măsurile fiscale recente adoptate de Guvern prin Ordonanța 114/2018 au dominat discuțiile din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 februarie. BNR consideră că politica fiscală generează presiuni inflaționiste, incertitudini ridicate și va reduce creșterea economică, inclusiv ca urmare a afectării investițiilor și consumului. Conducere BNR remarcă deprecierea leului din ianuarie și estimează o o scumpire a importurilor, în condițiile unui deficit de cont curent în creștere ce necesită „atenție sporită”.

Banca Națională a României a majorat ușor, cu 0,1 puncte procentuale, prognoza de inflație pentru 2019 la nivelul de 3% și estimează că rata inflației va fi de 3,1% în 2020. Guvernatorul spune că anticipațiile inflaționiste rămân sub control, dar că există pericolul ca acestea să fie deteriorate de declarațiile publice ale oficialilor guvernamentali care atacă banca centrală sau de măsuri fiscale precum Ordonanța 114.

Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.

Fiscul va primi de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) liste cu firme și domenii cu risc fiscal pe care va trebui să le controleze, urmând ca modalitatea de preluare și stabilirea acțiunilor de control să fie realizate de ANAF, dar cu comunicarea către CNSP a motivelor pentru care, eventual, unele dintre propunerile Comisiei nu au fost preluate, stabilește un acord semnat de Fisc cu CNSP, document pe care Profit.ro îl prezintă în acest articol. Astfel, ANAF, condusă de la începutul lunii ianuarie de Mihaela Triculescu, susținută pentru această funcție, potrivit presei, de consilierul guvernamental Darius Vâlcov, va urma obiective de control trasate de Comisia de Prognoză și va da explicații acesteia când nu le respectă. Comisia de Prognoză este în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde unul dintre principalii lideri decizionali este consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov.

Consumul final de energie al României va fi în creștere în perioada 2019 - 2022, cu salturi anuale de circa 2,4%, se arată în Prognoza Echilibrului Energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Erste Group se așteaptă ca leul să piardă din valoare față de euro anul viitor, în condițiile unei situații fiscale dificile, combinată cu o creștere economică mai mică și cu adâncirea dezechilibrelor externe. De asemenea, după ce coaliția PSD/ALDE a pierdut majoritatea în Camera Deputaților, Erste se așteaptă la o creștere a instabilități politice, ceea ce va face dificilă consolidarea fiscală, în condițiile în care partidele se află în modul de campanie electorală permanentă.

Economia României a crescut în termeni lunari cu 1,9%, în trimestrul 3, și cu 4,3%, în termeni anuali, potrivit datelor semnal prezentate de Institutul Naționale de Statistică. Avansul economic a surprins piața, care se aștepta la o creștere mai slabă, așa că prognozele încep să fie revizuite în sus, după ce au fost trase în jos anterior.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.

Banca Națională a României a redus cu 0,1 puncte procentuale, la 3,5%, prognoza privind rata anuală a inflației la finele acestui an și cu 0,3 puncte procentuale, la 2,7%, prognoza privind nivelul inflației la finele anului viitor. Inflația urmează, astfel, să intre în intervalul țintă de 1,5-3,5% al BNR și să se mențină în acesta pe parcursul anului următor, spune guvernatorul Mugur Isărescu.

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, vrea să cumpere servicii de prognoză meteorologică privind precipitațiile care urmează să cadă în zonele amenajărilor sale hidroelectrice, pentru estimarea cu cât mai mare acuratețe a producției sale de energie și a gradului de umplere al lacurilor sale de acumulare.

Proiectul de lege care prevede suspendarea plăților pentru pensiile administrate privat din Pilonul II a fost introdus din greșeală în programul legislativ al Guvernului, a spus luni președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), Ion Ghizdeanu.