Rezultatele 1 - 25 din 145 pentru "prognoza"

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o încetinire a creșterii economiei la 2,8% în acest an, de la 4,9% în anul precedent, și o rată a inflației de 8% la sfârșitul anului, în scădere de la 16,4% la finalul anului 2022.

Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.

″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.

Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.

Producția industrială va înregistra anul acesta o scădere de 1,3% comparativ cu 2021, diminuarea preconizată pentru producția și furnizarea de energie electrică și termică fiind de 7,1%, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru acest an o creștere a câștigului salarial mediu net lunar de 11,3%, la 3.838 lei, față de un avans de 10,8%, respectiv un câștig salarial de 3.822 lei cât preconizase în primăvară.

Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.

Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.

Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație cu 1,4 puncte procentuale în acest an și cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023, ca urmare a prețurilor mai mari la energie.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în urcare, de la 2,9% la 3,5%, estimarea de creștere a economiei românești pentru acest an.

Fondul Monetar Internațional (FMI) își va revizui, în mod "semnificativ", estimările privind ritmul de creștere a economiei mondiale cu prilejul următorului raport, într-un moment în care responsabilii din sectorul financiar se confruntă cu o listă redusă de opțiuni pentru a răspunde la agravarea riscurilor, transmite Bloomberg, citat de Agepres.

Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.

Rata inflației a crescut în mai la 14,5% față de 13,8% în aprilie, după o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare în ultima lună, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2003. Rata anuală a depășit nivel maxim prognozat de banca centrală pentru acest an.

Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.

Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după performanțele peste așteptări din primul trimestru, dar și în urma recalculării datelor de către Statistică.

Banca Națională a României a rectificat prognoza de inflație în creștere de la 9,6% la 12,5% la finele anului curent și de la 3,2% la 6,7%sfârșitul lui 2023.

Luna mai este cea mai călduroasă, dar și cea mai instabilă lună a primăverii, zilele însorite și calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci și ploioase, iar ploile pot avea adesea caracter torențial, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), preluată de AGERPRES.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere la 2,9% estimarea de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Vremea se va răci brusc la nivelul întregii țări începând de sâmbătă, iar duminică valorile termice maxime vor scădea chiar și cu 13 - 15 grade de la o zi la alta, a declarat Raul Ilea, meteorolog de serviciu în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere pentru economiile din zona euro, în contextul războiului din Ucraina, și a majorat puternic estimările privind evoluția inflației, care nu este așteptată să revină sub nivelul țintit mai devreme de 2024.

Banca Națională a României vede o economie în încetinire, dar o inflație în creștere în perioada următoare. Vinovate de creșterea generalizată a prețurilor sunt șocurile de ofertă, mai ales din partea energiei. Poziția externă a României s-a deteriorat în continuare și o creștere mai rapidă a dobânzilor la nivel global și conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea duce la deprecierea leului.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza de creștere economică pentru acest an, față de 4,6% cât estima anterior, având în vedere șocul inflaționist din ultimul trimestru al anului trecut și valul 5 al pandemiei de coronavirus.

Rata anuală a inflației a ajuns la sfârșitul lui 2021 la 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Scumpirea energiei a jucat un rol important, dar și inflația de bază a crescut peste așteptări. Prețurile de consum ar putea ajunge la o rată de creștere de două cifre în primăvară fără măsurile administrative pentru stăvilirea prețurilor la electricitate și gaze, avertizează ING Bank.