În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.
Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Autoritatea estimează prin bugetul rectificat că va avea în total venituri de peste 606 milioane lei în 2019, față de circa 118 milioane lei, cât se prognoza prin varianta inițială a bugetului, adoptată la finalul anului trecut cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.