PSD a luat decizia de a nu mai susține majorarea de la 1 ianuarie 2023 a impozitelor pentru locuințe, au declarat surse din interiorul partidului pentru Profit.ro. Noua poziție a social-democraților nu a a fost discutată, încă, în cadrul coaliției de guvernare, din care fac parte și PNL și UDMR. La mijlocul lunii octombrie, Senatul a adoptat creșterea impozitului pe locuință, de anul următor, prin majorarea bazei impozabile cu aproximativ 50%, mișcare anunțată anterior de Profit.ro. Proiectul adoptat de Senat, inclusiv cu voturile PSD, este acum la Camera Deputaților.
Impozitul pe clădiri va crește de anul următor cu aproximativ 50%, conform unor amendamente aduse de Senatori proiectului de lege care aprobă ordonanța 16 a Guvernului, prin care autoritățile au introdus o serie de schimbări fiscale ample. Noul mecanism de impozitare a fost pregătit de Ministerul Finanțelor și trimis Comisiei de buget a Senatului, unde a fost însușit de către senatori PNL și PSD. Totodată, au fost respinse mai multe amendamente care ar fi eliminat suprataxarea muncii part-time, propuse de parlamentari USR și chiar PNL, precum și inițiative ale USR pentru eliminarea restricțiilor în ce privește veniturile din consultanță obținute pe microîntreprindere.
Primele licitații de alocare de capacitate de interconexiune pentru operațiuni comerciale transfrontaliere cu energie electrică între România și Republica Moldova vor fi organizate la jumătatea lunii.
Noile impozite impuse pentru locuințe, pregătite să fie majorate cu 50%, cum a anunțat Profit.ro, vor conduce la sume de plată suplimentare pornind de la 100 lei și ajungând și până la peste 400 lei în plus, în funcție de cota de impozitare.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, confirmă ideea creșterii impozitului pe locuință, anunțată de Profit.ro, susținând totodată că impactul unei eventuale creșteri de impozite nu va fi la persoanele cu venituri mici.
Motivul - banii pe care primăriile ar urma să îi obțină în plus din impozitele mărite pe proprietăți.
Noile prevederi legale intrate în vigoare de la 1 septembrie privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, în special suprataxarea activității de trading, riscă să ducă la blocarea importurilor, de care România este dependentă, în special în sezonul rece, a declarat președintele Consiliului Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, în cadrul unei conferințe de presă.
În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.
Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.
Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.
Autoritatea estimează prin bugetul rectificat că va avea în total venituri de peste 606 milioane lei în 2019, față de circa 118 milioane lei, cât se prognoza prin varianta inițială a bugetului, adoptată la finalul anului trecut cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.
Nu există un sistem de taxare neutru, orice formă de taxare distorsionând concurența de pe piață, însă de departe cea mai deformantă impozitare este suprataxarea progresivă. Aceasta este însă o practică curentă la nivel internațional în domeniul petrolier. Cu toate acestea, chiar și în acest domeniu distorsionant al concurenței de pe piață există modele de suprataxare inteligente (Norvegia) și calice (Venezuela).
Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.