Consiliul fiscal: Creșterea economică din bugetul de stat este excesiv de optimistă. Datele nominale ar putea fi ajustate din deflator

Consiliul fiscal: Creșterea economică din bugetul de stat este excesiv de optimistă. Datele nominale ar putea fi ajustate din deflator
scris 5 feb 2019

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Guvernul a prevăzut o accelerare a creșterii economice în 2019 la 5,5%, de la circa 4% în 2018. Având în vedere că economia românească și cea europeană dau semne de răcire, Consiliul Fiscal consideră cifra cu care lucrează Executivul PSD/ALDE drept una surprinzătoare și nejustificată.

„Un prim aspect problematic îl reprezintă scenariul de creștere economică ce fundamentează construcția bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro (ultimele date disponibile indicând că balanța riscurilor este înclinată înspre o încetinire mai rapidă decât se anticipa) și probabilității în creștere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global”, se arată în opinia Consiliului fiscal, ce are doar un rol consultativ.

Adoptarea intempestivă a unor noi măsuri fiscale prin OUG nr. 114/2018 are impact negativ asupra economiei și amplifică riscurile, consideră Consiliul. Prin Ordonanța din decembrie au fost introdusă o taxă pe activele bancare și taxarea suplimentară a firmelor din sectorul energetic și cel de comunicații.

UPDATE DOCUMENT Isărescu, chemat în Parlament joi, fix în timpul ședinței de politică monetară. BNR anunță că nu merge și cere reprogramare CITEȘTE ȘI UPDATE DOCUMENT Isărescu, chemat în Parlament joi, fix în timpul ședinței de politică monetară. BNR anunță că nu merge și cere reprogramare

Pe de altă parte, așa cum a remarcat și Profit.ro, Guvernul și-a păstrat spațiu de manevră prin prezentarea unei estimări reduse a deflatorului PIB, adică a inflației generale din economie, la 2,1%, față de 6,1% în 2018 și 4,7% în 2017. Astfel, chiar dacă datele de creștere reală nu se adeveresc la nivelul scontat, o creștere mai inflaționistă ar permite statului să închidă bugetul în apropierea deficitului anunțat.

„Cu toate acestea, dinamica estimată a deflatorilor în 2019 comparativ cu anul anterior (pentru PIB și consum privat) este probabil subdimensionată, existând spațiu ca nivelul variabilelor nominale ale cadrului macroeconomic (relevante din perspectiva veniturilor fiscale cu excepția accizelor) să poată acomoda, cel puțin parțial, o situare a variabilelor reale pe un palier semnificativ inferior de creștere”, arată Consiliul.

Bugetul este construit pe un deficit de 2,55% din PIB, în scădere de la 2,9% în 2018. Consiliul estimează, însă că ar fi nevoie de măsuri compensatorii suplimentare ca deficitul să nu ajungă în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB.

„De asemenea, ne reiterăm preocuparea față de riscul înregistrării unor evoluții macroeconomice semnificativ mai puțin favorabile decât cele luate în calcul în construcția bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depășirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri corective”, se arată în opinia Consiliului.

Guvernul se bazează pe o creștere a numărului de angajați cu 3,7% și a salariilor brute cu aproape 14%,  ipoteze extrem de favorabile, consideră Consiliul, în condițiile în care tendința în piața muncii este de încetinire vizibilă. Consiliul estimează că statul ar încasa cu circa 3,5 miliarde de lei mai puțini bani din impozitul pe venit și contribuții decât prognozează.

Filmele românești și restaurarea monumentelor, sponsorizate cu 2,3 milioane euro din taxele pe jocuri de noroc CITEȘTE ȘI Filmele românești și restaurarea monumentelor, sponsorizate cu 2,3 milioane euro din taxele pe jocuri de noroc

Consiliul are rezerve și în privința creșterii veniturilor din TVA din proiectul de buget, „fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial”. Veniturile din taxa pe consum sunt estimate să crească cu 17% (circa 10 miliarde de lei sau 0,54%) față de 2018, în special ca urmare a îmbunătățirii colectării cu circa 6 miliarde de lei.

În total, Guvernul speră că va aduce venituri suplimentare de 7,5 miliarde de lei dintr-o mai bună colectare, inclusiv 1 miliard de lei în plus din accize. Consiliul crede că aceste evaluări sunt lipsite de prudență, având în vedere istoricul statului – veniturile aduse n-au fost la nivelul scontat.

Din taxa pe active bancare Executivul nu a trecut niciun venit bugetar în acest an, iar oficialii au declarat că speră ca aceasta să nu se aplice, ceea ce ar însemna ca ROBOR să scadă la sub 2%, lucru dificil în condițiile actuale. Consiliul estimează că statul ar încasa circa 4 miliarde de lei în acest an, având în vedere că se aplică trimestrial, iar încasarea din ultimul trimestru s-ar face în 2020.

Pe partea de cheltuieli, Consiliul fiscal identifică drept potențiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele cu dobânzile.

În execuția anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75 miliarde de lei comparativ cu bugetul inițial și cu 4 miliarde de lei peste valoarea din 2017, în timp ce în 2019 cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt preconizate să crească cu doar aproape 2 miliarde de lei ritmul de creștere încetinind de la 9,8% în 2018 la 4,4%.

„Apreciem că menținerea cheltuielilor în anvelopa bugetată în cazul acestui capitol se va dovedi dificilă în lumina experienței anului anterior”, arată Consiliul.

În privința dobânzilor Guvernul a preconizat o creștere a cheltuielilor cu doar 4,4% sau 600 de milioane de lei, față de 27,8% sau 2,8 miliarde de lei în 2018.

Acuzații grave din interiorul Protecției Consumatorilor: Conducerea ANPC a sprijinit băncile în păgubirea debitorilor cu sute de milioane de euro. Firmele mici, sancționate pentru probleme minore CITEȘTE ȘI Acuzații grave din interiorul Protecției Consumatorilor: Conducerea ANPC a sprijinit băncile în păgubirea debitorilor cu sute de milioane de euro. Firmele mici, sancționate pentru probleme minore

Consiliul crede că aceste cheltuieli sunt subdimensionate, în condițiile tendinței de creștere a costurilor de finanțare, dar și a taxei bancare, ce se aplică inclusiv pe deținerile de obligațiuni.

„Încadrarea în anvelopa bugetară propusă este însă probabil posibilă în condițiile unei orientări în creștere a finanțării spre termene scurte ori a utilizării intensive a stocului-tampon de lichiditate al Trezoreriei”, se arată în documentul citat.

Cheltuieli mai mici s-ar putea face, însă, cu investițiile, la fel ca în anii anteriori. Guvernul a estimat o triplare a intrărilor de fonduri europene structurale la 15 miliarde de lei și o dublare a cheltuielilor de investiții eligibile cu fonduri europene, un plus de aproape 14 miliarde de lei față de anul trecut.

„Execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor. O evoluție similară este probabilă pentru anul 2019, cu atât mai mult cu cât ipoteza îmbunătățirii de amploare a absorbției de fonduri structurale și de coeziune apare la acest moment drept excesiv de optimistă (istoric, estimările inițiale de absorbție nu s-au materializat niciodată la nivelurile indicate)”, menționează Consiliul.

viewscnt
Afla mai multe despre
consiliul fiscal
deficit bugetar
crestere economica
buget 2019