Factorul X din bugetul pe 2019: Deflatorul PIB sau cum inflația e cel mai bun prieten al Guvernului

Factorul X din bugetul pe 2019: Deflatorul PIB sau cum inflația e cel mai bun prieten al Guvernului
scris 1 feb 2019

Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.

„E greu să faci predicții, mai ales despre viitor”, sună un citat clasic, folosit de multe ori în contextul prognozelor financiare. Când e vorba despre bugetul României, lucrurile par cu atât mai complicate, dar aproape mereu potrivite pentru planurile Guvernului de a-și crește cheltuielile. Și lucrurile au fost, mai mereu, reglate din inflație.

Inflația și deficitul bugetar

În bugetul pe 2018, Guvernul PSD/ALDE și-a calculat veniturile și cheltuielile pe un produs intern brut de 907,9 miliarde de lei și o creștere economică reală de 5,5%. Deflatorul PIB luat în calcul, adică evoluția prețurilor din economie la servicii și produse – inflația generală a economiei și nu doar cea a prețurilor de consum pe care o țintește BNR – era estimat la 2,1%.

ULTIMA ORĂ Noi plafoane la dobânzi: Pe credite ipotecare, pragul nu va depăși cu mai mult de 3 pp dobânda legală. La credite de consum, nu va depăși cu 50% dobânda legală la unele împrumuturi. Plafonare la contracte în derulare doar lovite de impreviziune CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Noi plafoane la dobânzi: Pe credite ipotecare, pragul nu va depăși cu mai mult de 3 pp dobânda legală. La credite de consum, nu va depăși cu 50% dobânda legală la unele împrumuturi. Plafonare la contracte în derulare doar lovite de impreviziune

Până la finele primăverii, creșterea era estimată și mai sus de către Comisia Națională de Prognoză, la 6,1%, cu menținerea aceluiași nivel al deflatorului – calculat ca fracție între dinamica nominală și cea reală a PIB. Înainte de rectificarea din august, creșterea a fost redusă la 5,5%, dar deflatorul urcat la 4,3%. Ce înseamnă acest lucru? Un produs intern brut mai mare la care statul să-și raporteze cheltuielile, astfel încât deficitul să nu depășească o anume pondere – 3% în ultimii ani.

Factorul X din bugetul pe 2019: Deflatorul PIB sau cum inflația e cel mai bun prieten al Guvernului

În coloana din stânga, cu roșu, sunt datele la care au fost efectuate prognozele care au stat la baza construcției bugetului. În tabel, cu roșu și italic sunt datele prognozate. În primul rând din 2019, cu bold, sunt datele realizate, definitive sau semidefinitive. Datele pe 2018 nu sunt încă disponibile, cele prezentate fiind estimări ale CNP.

Rectificarea a fost pozitivă, la fel ca cea din noiembrie, când creșterea economică reală a fost redusă la 5,5%, dar deflatorul a fost ridicat la 5,9%. PIB s-a mai ridicat cu câteva miliarde, până la 949,6 miliarde de lei. Apoi, după ce Institutul de Statistică a revizuit în sus datele anterioare privind evoluția PIB pe 2017, CNP a venit în prima lună din acest an cu aceeași estimare de PIB pe 2018. Ca lucrurile să iasă la virgulă, deflatorul a fost din nou ridicat, de această dată la 6,1%, cu 4 puncte procentuale față de nivelul de la care a pornit proiectul de buget.

Creșterea de 4,5% a PIB pentru anul trecut n-a fost confirmată de Statistică, pentru că încă nu au fost publicate datele semnal pentru trimestrul 4. Pentru acest nivel de dinamică reală ar fi nevoie de o accelerare în ultimele trei luni ale anului. Ce s-ar putea să vedem este, însă, o nouă creștere a deflatorului.

Isărescu avertizează că băncile ar putea muta activele și n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, în condițiile noii taxe bancare CITEȘTE ȘI Isărescu avertizează că băncile ar putea muta activele și n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, în condițiile noii taxe bancare

Pentru 2019 avem o creștere economică reală și mai ambițioasă de 5,5% în proiectul de buget. Deflatorul e estimat la 2,1%, deci inflația e din nou estimată de CNP la un nivel relativ redus.

De la aplicarea modelului de forțare a creșterii economice prin creșterea salariilor, mai ales la bugetari – numit wage-led growth de către economiștii actualei puteri –, începând cu 2017, se observă o creștere puternică a volumului PIB, dar și o creștere a inflației din economie. De la 2,5% în 2016  la 4,7% în 2017 și cel puțin 6,1% în 2018.

Un PIB nominal mai mare, obținut chiar și cu prețul inflației, nu ajută Guvernul doar să-și acopere pe hârtie cheltuielile setate în prețuri curente, dar chiar și ca propagandă electorală.

Liderul PSD Liviu Dragnea a publicat pe Facebook un grafic în care arată că avansul PIB în 2017 și 2018 a fost de 25% (24%, în realitate), clamând că acesta este cel mai mare din istoria Româniai. Doar că Dragnea s-a raportat la datele nominale ale PIB, fără să scoată inflația. În acest context, guvernul de hiperinflație Văcăroiu se poate lăuda cu o creștere de PIB nominal de aproape 750% în 1993-1994 față de 1992.

În condițiile în care în fiecare an începând cu 2014 (cel puțin) inflația din economie a fost subestimată în proiecția bugetară, ce ne poate face să credem că în acest an estimările CNP, pe care se bazează Guvernul, vor fi corecte sau măcar apropiate de realitate? Dacă statul e să-și atingă obiectivele de deficit – pus optimist la 2,55% din PIB – atunci acest lucru se va face, cel mai probabil, cu prețul inflației.

Iar se anunță investiții record

Poate mai greu de crezut decât evoluția deflatorului nu este decât perspectiva prognozată de CNP și luată în calcul de Guvern privind investițiile din economie.

Formarea brută de capital fix este din nou prognozată să crească cu aproape 7%, ritm care n-a mai fost atins din 2015. De altfel, în fiecare dintre ultimii patru ani s-au estimat date ridicate de creștere a investițiilor, care au fost crunt zdrobite de realitate. În bugetul pe 2017 au fost luate în calcul creșteri de 6,9%, realizate în proporție de jumătate. În bugetul pe 2018 investițiile în creștere cu aproape 8% s-au dovedit a fi mai mari cu doar 1,5% chiar și după ultimele estimări ale CNP.

Factorul X din bugetul pe 2019: Deflatorul PIB sau cum inflația e cel mai bun prieten al Guvernului

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
buget 2019
deflatorul pib
inflatie
crestere inflatie
estimari pib