Minorii vor putea deveni fondatori ai unei firme, respectiv asociați sau acționari, și vor putea, de asemenea, cu respectarea legislației în vigoare, să își desfășoare munca sub forma unei persoane fizice autorizate (PFA) sau întreprinderi individuale.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Măsurile sunt propuse prin două proiecte legislative, cu argumentul că în prezent există foarte mulți tineri sub 18 ani care desfășoară activități economice, dar legislația nu le este favorabilă fie în vederea înființării unei PFA, fie în ceea ce privește posibilitatea de a fi asociați într-o societate.
Inițiatorii proiectelor, foști parlamentari liberali care s-au alăturat noi structurii politice înființate de Ludovic Orban, arată că, potrivit Codului Civil, minorul dobândește, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercitiu, iar pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani aceeași capacitate deplină de exercițiu, după ce sunt ascultați părinții sau tutorele minorului.
De asemenea, tot potrivit Codului Civil, ”minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor".
Cu toate acestea, potrivit autorilor proiectului, având în vedere că tinerii sub 18 ani pot avea calitatea de asociați sau acționari în cadrul societăților după ce au dobândit părțile sociale/acțiunile prin moștenire, dar Legea nr. 31/1990 privind societățile nu este clară cu privire la calitatea de fondator pentru persoanele care nu au capacitate deplină de exercițiu, este nevoie de clarificarea legislației și corelarea cu actualele nevoi ale societății, precum și cu prevederile noului Cod Civil, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011.
Prin urmare, propunerea legislativă are în vedere reglementarea posibilității ca minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă sau cu capacitate de exercițiu anticipată să devină fondatori ai unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, adică asociați sau acționari.
”Calitatea de fondator al unei societăți reglemehtate de Legea nr. 31/1990 este compatibilă cu dispozițiile Codului civil, respectiv cu prevederile art. 41 alin. (3), fiind un act de dispoziție de mică valoare {200 lei fiind capitalul social minim), cu caracter curent și care se execută odată cu subscrierea și vărsarea capitalului social”, arată inițiatorii.
Proiectul nu propune și nu acordă dreptul minorilor de a deține calitatea de administrator, dar prevede o procedură în acest sens.
De asemenea, proiectul se referă și la posibilitatea dobândirii capacității de exercițiu anticipate, potrivit art. 40 din Codul civil, reglementând în mod expres situația înființării sau administrării unei persoane juridice. Astfel, doar cu aprobarea unui judecător și după ascultarea parinților sau tutorelui, se va putea acorda dreptui minorului de a fi administrator în cadrul unei societăți.
Printr-un alt proiect, aceiași inițiatori arată că tinerii cu vârste între 16 și 18 ani (sau 15 cu încuviințarea părinților/tutorelui) pot închela contracte de muncă, având capacitate de muncă, însă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale îngrădeste capacitatea acestor tineri de a își organiza munca sub forma activității independente.
Proiectul legislativ reglementează astfel posibilitatea ca minorii cu capacitate de muncă să poată să își desfașoare munca sub forma unei PFA sau întreprinderi individuale.
De asemenea, în vederea simplificării procedurii de înregistrare cu privire la sediu, atunci când nu există un sediu distinct de domiciliu, nu mai este necesară prezentarea vreunui înscris prin care să se stabilească sediul profesional (cum ar fi un contract de comodat sau de închiriere), prevede proiectul.
Autorii invocă cele mai noi date Eurostat, potrivit cărora dintre statele membre ale UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost grav privați din punct de vedere material și social în 2020 a fost înregistrată în România (24%). Comparând anul 2020 cu 2019, România a înregistrat cele mai mari creșteri ale proporțiilor persoanelor cu vârste cuprinse între 15-19 ani și 25-29 de ani care au fost grav defavorizate din punct de vedere material și social (aproximativ +4 puncte procentuale).
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, 411.368 de tineri cu vârsta de 16-17 ani aveau rezidența în România.
”În acest context, cu atât mai mult se impune, în opinia noastră, extinderea posibilității tinerilor cu capacitate de muncă de a putea obține un venit suplimentar și în afara unui contract individual de muncă”, afirmă autorii proiectelor.
