Guvernul interimar intenționează să se adreseze Parlamentului pentru a identifica o soluție de promovare a unui proiect care să acopere reforma fiscală prevăzută în planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (CE) și în PNRR, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, atrăgând atenția că reforma fiscală "este un subiect de tip red line", pe care CE nu acceptă modificări. Potrivit informațiilor Profit.ro, intenția executivului este, așa cum ar fi și de așteptat, ca un astfel de proiect să nu fie inițiat înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale. Trebuie menționat că ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a declarat anterior că reforma fiscală nu poate fi adoptată fără consultare publică și trebuie abordată de următorul guvern.
Executivul este condus la acest moment de către Cătălin Predoiu ca premier interimar, după demisia lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, din postul de prim-ministru. Miniștrii PSD au rămas ca interimari pe posturi, în contextul retragerii PSD de la guvernare. De asemenea, destrămarea coaliției de guvernare ridică semne de întrebare și asupra promovării unui astfel de proiect prin intermediul Parlamentului, unde nu este clar dacă ar exista o majoritate care să îl susțină.
Detalii privind reforma fiscală sunt disponibile în acest articol.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a afirmat în mai multe rânduri că reforma fiscală va fi pusă în discuție la jumătatea acestui an, urmând ca după consultarea publică să fie adoptată, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. Aceasta a fost, însă, varianta promovată de către Guvern înainte ca rezultatul alegerilor prezidențiale să declanșeze o criză guvernamentală. Chiar și înainte de criza din prezent, cei mai mulți economiști se așteptau ca unele măsuri (vizând creșterea TVA cu până la două puncte și limitarea aplicării cotelor reduse, precum și eventuale majorări de accize) să intre în vigoare chiar de la mijlocul acestui an, după alegeri, pentru a permite atingerea obiectivelor de deficit bugetar din acest an.
Boloș întrebat astăzi în timpul unei conferințe de presă dacă Guvernul va colabora cu Parlamentul în perioada următoare pentru un proiect de lege privind reforma fiscală, a afirmat că intenția premierului este ca după închiderea negocierii tehnice, să se adreseze Parlamentului pentru a fi identificată o soluție în acest sens.
"După cum se cunoaște, responsabilitățile și limitele pe care le avem, din perspectiva deciziilor guvernamentale, nu permit la ora actuală adoptarea de ordonanțe de urgență și proiecte de lege, iar intenția domnului prim-ministru, după închiderea negocierii tehnice, este să se adreseze Parlamentului și să fie identificată o soluție care să convină și să poată duce la bun sfârșit aceste angajamente, pentru că, până la urmă, interesul financiar al României este mult mai important decât perioada pe care o traversăm. Și, din acest punct de vedere, sunt convins că se va găsi o soluție, împreună cu Parlamentul, după discuțiile care vor avea loc", a spus Boloș.
Ministrul a explicat că România poate pierde bani în cadrul PNRR, precum și fonduri UE clasice (din bugetarea multianuală obișnuită), din cauza nerepectării angajamentelor referitoare la măsurile de reducere a deficitului.
"Știm cu toții că avem un angajament pe care ni l-am luat prin PNRR, un angajament care era parte din fosta Cerere de plată nr. 3 și, de asemenea, această reformă fiscală a fost preluată în planul fiscal cu aceleași angajamente menținute pe care le-am avut în PNRR, care spunea foarte clar că avem un termen de implementare și pe care, desigur, trebuie să îl respectăm.
Din păcate, situația pe care am avut-o când s-a elaborat planul fiscal nu a anticipat această modificare care a avut loc pentru alegerile prezidențiale și, sigur, acum, această reformă, care este extrem de importantă, dar și complexă pentru țara noastră, trebuie să fie implementată ca să putem continua, în condiții de normalitate, implementarea PNRR.
Desigur, așa spune în regulament, că, într-o situație de deficit bugetar excesiv, Comisia poate să propună Consiliului suspendarea noilor angajamente pentru PNRR. Eu sper să nu ajungem în această situație și să facem demersurile necesare pentru ca România să își protejeze interesele financiare. Reforma fiscală, cum spuneam, este un angajament ferm al României și, ne place sau nu, trebuie să o punem în aplicare.
Sunt două regulamente: unul care guvernează PNRR – i se spune Mecanismul de Redresare și Reziliență – și celălalt, care guvernează Politica de Coeziune. Ambele regulamente au această prevedere, prin care se menționează clar că, în situații de procedură de deficit bugetar excesiv și atunci când există deviații de la ținta de deficit asumată – în cazul nostru, prin planul fiscal – există această posibilitate. Dar noi suntem în proces de renegociere. Deocamdată, ne concentrăm ca să închidem renegocierea și, repet, sper să nu ajungem în această situație, pentru că fondurile europene sunt singura sursă de finanțare serioasă pe care o avem, pentru ca România să fie modernizată. Trebuie să dăm dovadă de seriozitate și de respectarea angajamentelor și, din acest punct de vedere, domnul prim-ministru interimar a menționat inclusiv la deschiderea ședinței de guvern că ceea ce avem ca angajamente în relația cu Comisia Europeană vor fi duse la bun sfârșit", a spus Boloș.
Reforma fiscală ar urma să facă parte din cererea numărul patru care va fi depusă în cadrul PNRR, cerere care ar putea fi depusă în iulie, după ce România va primi aprobare în Ecofin pentru o variantă actualizată a PNRR pe care o negociază acum cu Comisia.
Reforma fiscală este, însă, și parte a planului fiscal, unde este prevăzut că trebuia să fie deja implementată și să producă venituri la 1 aprilie anul acesta. CE va evalua, în cadrul semestrului european, pe 4 iunie progresele statelor membre în privința reducerii deficitelor bugetare, iar așteptările sunt ca la această evaluare România să fie considerată a fi în neregulă, având în vedere că nu și-a respectat angajamentul ca reforma să fie în vigoare la 1 aprilie.
Ministerul Finanțelor este cel care gestionează reforma fiscală și poate oferi detalii asupra stadiului acesteia, a declarat Boloș. Potrivit acestuia, reforma fiscală se bazează pe raportul Băncii Mondiale livrat în cadrul PNRR, raport dcare este public.
"Pot să vă spun ce scrie în PNRR cu privire la reforma fiscală, lucru pe care l-am spus de nenumărate ori: impact bugetar al acestor măsuri fiscale care se vor lua, de 1,7% din PIB. La vremea când se elabora planul fiscal, a însemnat 23 de miliarde de lei. Acesta este, în momentul de față, conținutul reformei fiscale pe care îl avem în PNRR de la momentul elaborării lui. Mai departe, vă rog să vă adresați Ministerului de Finanțe pentru a vă prezenta stadiul implementării acestei reforme. (...)
Dar nu este un secret acest lucru. Este un raport al Băncii Mondiale, încă de pe vremea când eram ministru al finanțelor, care a fost elaborat de către experții Băncii Mondiale, și știm cu toții că acela conține o serie de alternative pe care le avem la dispoziție pentru a alege una dintre ele.
De asemenea, știm că, în planul fiscal, s-a prevăzut o actualizare a acestor tipuri de măsuri, care să fie prezentate sub forma a două scenarii, din care Guvernul României să aleagă. Dar, după cum cunoașteți, este o decizie care trebuie luată la nivel politic, iar în urma parcurgerii etapelor de renegociere, la final, domnul prim-ministru interimar va decide cum crede de cuviință pentru ca aceste angajamente să fie duse la bun sfârșit.
Acum, trebuie să vă spun că, pe reforma fiscală, nu am propus niciun fel de modificare. Ea rămâne. Nici nu cred că Comisia ar fi de acord să accepte vreo modificare. În ceea ce privește reforma fiscală, este un subiect de tip red line, adică nu se acceptă modificarea. Pot să vă confirm că reforma fiscală este parte din Cererea de plată numărul 4.
Mai departe, ce va decide Ministerul Finanțelor și cum va rezulta această decizie și acest tip de măsuri din discuția cu Comisia Europeană, pentru că și Ministerul Finanțelor trebuie să aibă în prealabil discuția cu Comisia Europeană pentru a se valida aceste măsuri fiscale și apoi să se agreeze de către forurile și autoritățile din România, mă refer aici la decizia politică, aici deja este un drum destul de sensibil, complex și eu sunt convins că se va găsi soluția cea mai bună, pentru că discutăm de protejarea intereselor financiare ale României, de continuarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență și de asigurarea sustenabilității finanțelor publice, care nu este un lucru de joacă.
Deficitul bugetar este un lucru extrem de important pentru România", a arătat Boloș.
Adoptarea reformei fiscale și intrarea acesteia în vigoare sunt lucruri diferite, iar o negociere privind momentul de la care s-ar aplica măsurile ține de Ministerul Finanțelor și de factorul politic.
"Sunt două lucruri total diferite. Elaborarea, să zicem, proiectului de act normativ sau ce o fi pentru modificările aduse Codului Fiscal în acord cu angajamentele pe care le avem în ceea ce privește reforma fiscală și, al doilea lucru, diferit, este intrarea în vigoare, toate acestea țin de negocierea cu Comisia Europeană, agrearea de către Comisia Europeană a tipurilor de măsuri și a momentului intrării în vigoare, este extrem de important, și, sigur, fără echivoc și important, este decizia politică.
Nu se poate fără decizia politică și de aceea cred eu că va exista un consens din acest punct de vedere, pentru ca, repet, România să aibă protejat interesul financiar și, cum vă spuneam, e mai important ca orice ca banii europeni, care sunt sursa noastră vitală de continuare a investițiilor, să poată să fie dus la bun sfârșit.
Nu cred că vreun român vrea să vadă România pusă pe butuci, să fim fără fonduri europene și fără continuarea procesului investițional. Sunt 113 obiective de investiții cu 28 de miliarde de euro buget și mai avem politica de coeziune - 44 de miliarde de euro. Sunt peste 35.000 de contracte de finanțare.
Închipuiți-vă pentru un moment ce ar însemna să nu mai avem acces la fonduri europene. Nu pot să concep așa ceva! (Intrarea în vigoare, n.r.) este parte din negociere și parte din pachetul de măsuri care, repet, este o negociere tripartită, adică Comisie Europeană - Minister de Finanțe și politicul, care este foarte important în această ecuație a deciziei raportat la angajamentele pe care le avem, dar nu pot să vă dau detalii.
Noi nu am cerut în această modificare a PNRR, nici nu se poate pune în discuție, modificarea conținutului reformei fiscale, am spus că pot să vă confirm că este parte din Cererea de plată numărul 4, iar detalii în ceea ce privește stadiul reformei, se găsesc la Ministerul Finanțelor", potrivit ministrului Investițiilor.
Măsurile care vor ajunge să fie efectiv propuse vor fi negociate de către Ministerul Finanțelor pe baza scenariilor furnizate de către Banca Mondială.
"Să lămurim un lucru, faptul că avem scenariile elaborate de către Banca Mondială nu este un lucru de noutate; astăzi discutăm și anunțăm cu titlu de Breaking news că avem un raport al Băncii Mondiale cu măsuri în ceea ce privește scenarii posibile.
De la acele scenarii până a se lua o decizie și a fi agreate aceste măsuri de către Comisia Europeană - repet, e important să fie agreate de către Comisia Europeană, cea care validează în mod uzual un jalon - e cale lungă, adică, existența acestor scenarii nu înseamnă și decizia luată pentru măsurile fiscale. Și, din punctul acesta de vedere asupra stadiului reformei, vă poate da informații utile Ministerul Finanțelor", a declarat Boloș.
