ULTIMA ORĂ Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din an. Scad veniturile și cheltuielile statului. Deficitul rămâne la 8,4% din PIB

Cheltuielile bugetului de stat se diminuează cu 2,74 miliarde lei, pe fondul reducerii sumelor pentru proiectele finanțate din PNRR, fonduri externe nerambursabile și programe cu finanțare rambursabilă. Cheltuielile cu dobânzile scad cu un miliard de lei, iar asistența socială cu 525 milioane lei.

În același timp, transferurile între instituții urcă cu 2,22 miliarde lei, subvențiile cresc cu 442 milioane lei, iar cheltuielile de capital cu 352 milioane lei.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul a negociat cu Bruxelles-ul să amâne până la 31 martie selecția pentru șefii a aproape 50 de companii de stat

Pe ordonatori, cele mai mari suplimentări apar la Ministerul Sănătății, cu 1,51 miliarde lei, prin transferuri către CNAS, și la Ministerul Transporturilor, cu 750 milioane lei. Reduceri semnificative au loc la Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale (–2,09 miliarde lei), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (–1,6 miliarde lei), Ministerul Economiei (–499 milioane lei) și Ministerul Public (–320 milioane lei), în toate cazurile pe fondul economiilor declarate la proiectele finanțate din PNRR și fonduri externe.

Bugetul CNAS se majorează la venituri cu 1,6 miliarde lei și la cheltuieli cu 2,23 miliarde lei, excedentul fondului fiind redus cu 636,9 milioane lei. Administrațiile locale primesc suplimentar 170 milioane lei din TVA pentru plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

În paralel, Guvernul majorează plafonul datoriei publice la 60% din PIB, în metodologia UE, pentru a asigura flexibilitatea necesară finanțării din 2025 și prefinanțării obligațiilor din 2026.

Deficitul bugetar rămâne stabil la 8,4% din PIB, urmând ca țintele trimestriale de venituri, cheltuieli și deficit să fie stabilite de Ministerul Finanțelor pe baza programărilor transmise de ordonatorii principali de credite.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Fără artificii în București - Primăria Capitalei nu va mai utiliza artificii și va interzice folosirea lor. Evenimente cu artificii și petarde - doar cu avizul Primăriei și taxă de 500 lei/minut

Cea de-a doua rectificare bugetară pe anul 2025, adoptată de Guvern, este configurată pe o creștere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.902 miliarde lei, inflația medie anuală de 7,1% și un câștig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună. 

Principalele modificări pe partea de cheltuieli:

- Cheltuielile de personal se diminuează cu 255 milioane lei;

- Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 6 milioane lei;

- Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 1 miliard de lei;

-  Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 442 milioane lei;

- Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2,217 miliarde lei;

- Sumele alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2021-2027 se diminuează cu 336,6 milioane lei;

- Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 525,1 milioane lei;

- Sumele alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de Modernizare se diminuează cu 326,6 milioane lei;

- Proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 2,017 miliarde lei;

- Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se diminuează cu 584 milioane lei;

-  Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 42,8 milioane lei;

-  Cheltuielile de capital se majorează cu 352 milioane lei.

CITEȘTE ȘI VIDEO Guvernul a adoptat noul proiect al pensiilor magistraților, pentru angajarea răspunderii în Parlament. Tranziția spre pensionarea la 65 de ani, majorată la 15 ani. Cuantumul pensiei rămâne la cel mult 70% din salariu DOCUMENT

Principalele suplimentări de sume sunt propuse pentru:

- Ministerul Sănătății: +1.511 miliarde lei per sold. S-a asigurat suplimentarea transferurilor către bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (+1,678 miliarde lei) și s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-140 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-12 milioane lei), și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-15 milioane);

- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +750 milioane lei pentru subvenții (+395 milioane lei), asistență socială (+105 milioane lei) precum și pentru active financiare (+250 milioane lei);

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +80,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea unei sume suplimentare pentru subvenții (+100 milioane lei). De asemenea, s-au identificat economii la cheltuielile cu bunuri și servicii (-1,2 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-13 milioane lei) și proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (- 5 milioane lei).

Principalele diminuări de sume sunt propuse pentru:

- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: -2,089 miliarde lei, din care: -1 miliard de lei dobânzi, - 800 milioane lei alte transferuri și – 289,86 milioane lei - proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR;

- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -1,6 miliarde lei. Au fost identificate economii în principal la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1 miliard lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de modernizare (-350 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-125 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-123 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,8 milioane lei) precum și la bunuri și servicii (-0,8 milioane lei);

- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: -499,2 milioane lei. Au fost identificate economii la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară PNRR (-248,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-120 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-99,9 milioane lei), alte transferuri (-26 milioane lei) precum și la bunuri și servicii (-5 milioane lei);

- Ministerul Public: -320,7 milioane lei. Au fost identificate economii în principal la cheltuieli de personal (-7,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-13 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-300 milioane lei) și active nefinanciare (-0,4 milioane lei);

- Serviciul de Telecomunicații Speciale: -145,1 milioane lei. Se propune asigurarea unor sume suplimentare la titlul bunuri și servicii (+9 milioane lei) și la titlul active nefinanciare (+2,5 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la titlul proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-14,7 milioane lei), precum și la titlul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-141,9 milioane lei);

- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: -129,2 milioane lei per sold. Au fost identificate economii la asistență socială (-755,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-7,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10,8 milioane lei), cheltuieli de personal (-6,7 milioane lei) și la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-1,4 milioane lei);

Se prevede alocarea suplimentară de sume, în principal, pentru:

- plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi și petrolieri în baza Legii nr.226/2021 cu suma de 451,4 milioane lei;

- alte cheltuieli cu suma de 3,0 milioane lei;

- transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 222,9 milioane lei;

CITEȘTE ȘI FOTO Clădirea fostei fabrici de anvelope Banloc-Goodrich va fi demolată pentru construcția Muzeului Holocaustului. Va găzdui chiar un tren utilizat la deportări

- Ministerul Finanțelor: -108,9 milioane lei. Au fost identificate economii în principal la cheltuieli de personal (-71 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-1 milion de lei), alte transferuri (-3 milioane lei), proiecte cu finanțare din FEN post-aderare 2014-2020 (-0,7 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-45 milioane lei), active nefinanciare (-98,2 milioane lei), active financiare (-24 milioane lei) și s-au asigurat fonduri la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2021-2027 (+100 milioane lei) și alte cheltuieli (+34 milioane lei);

- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -66,3 milioane lei. Au fost identificate economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de modernizare (-1,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-50 milioane lei) și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-15 milioane lei); 

- Ministerul Afacerilor Interne: -51,5 milioane lei. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-20 milioane lei), la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 50 milioane lei) și s-au asigurat sume la titlul asistență socială (+20 milioane lei) pentru plata pensiilor militare de stat și la titlul alte cheltuieli (+3,5 milioane lei) pentru plata integrală a sentințelor definitive pronunțate de instanțele de judecată;

- Curtea de Conturi: -43,8 milioane lei. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal  (-13 milioane lei), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-2 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-26,8 milioane lei) și la active nefinanciare  (-2 milioane lei); 

- Agenția Națională de Integritate: -21 milioane lei. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-0,3 milioane lei), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,7 milioane lei) și la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-20 milioane lei);

- Secretariatul General al Guvernului: -15,2 milioane lei per sold. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-4 milioane lei),  transferuri între unități ale administrației publice (-5 milioane lei), alte transferuri (-0,4 milioane lei), alte cheltuieli (-0,8 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-52,8 milioane lei), și s-au asigurat sume la titlul subvenții (+47 milioane lei) pentru susținerea exportului, a mediului afacerist a tranzacțiilor internaționale și la titlul active nefinanciare (+0,8 milioane lei) pentru achiziționare echipamente IT.

CITEȘTE ȘI Eșec după eșec. Nici la CNAIR și CNIR nu au reușit procedurile de selecție a noilor CA-uri. România va fi penalizată

Ministrul Finanțelor a declarat că, la momentul adoptării bugetului, cheltuielile cu dobânzile au fost ”sever subevaluate”, precizând că acest lucru a fost corectat la prima rectificare.

Acesta a menționat că România va ajunge la aproape 60% datorie până la sfârșitul anului, având în vedere toate cheltuielile care trebuiau acoperite în contextul bugetului deja aprobat.

Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 108,87 mld lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,22% din PIB. Datele financiare la finalul lunii octombrie validează eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României: deficitul este în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent, veniturile înregistrează o creștere robustă, iar resursele sunt direcționate prioritar către investiții record.

Consiliul Fiscal a arătat că fără măsurile de corecție incluse în această rectificare, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB.

Potrivit Consliliului, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale, care a fost de doar 28,7% din PIB în 2024, comparativ cu 35% în Cehia și Ungaria sau 40,1% media UE. Această situație rezultă din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societății românești.

O colectare mai bună a veniturilor fiscale este calificată de CF drept o problemă de siguranță națională. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, iar reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, este esențială în acest scop. Consiliul reiterează că ajustarea deficitului nu se poate face exclusiv prin reducerea cheltuielilor, iar teza unei colectări imediate mult mai bune, care să evite schimbările fiscale, este iluzorie.