Rezultatele 1 - 25 din 123 pentru "cheltuieli"

România se află printre statele din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de protecție socială în PIB, de sub 13%, în timp ce media europeană este de 18,8%, respectiv 41,1% din cheltuielile generale ale guvernului, potrivit datelor afarente anului 2017 publicate marți de biroul european de statistică Eurostat.

Decizia a fost luată prin consens de către statele membre ale alianței, în urma unui proces de selecție care a debutat în 2018 în cadrul organizației nord-atlantice și s-a finalizat luna trecută, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN).

Mai multe state din NATO și-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, creșteri accentuate înregistrând țările baltice, Polonia și Olanda, dar numai șase țări au atins ținta stabilită de Alianță și cerută insistent de SUA, Germania a stagnat, iar Canada și-a redus bugetul militar, indică raportul anual publicat joi de Alianță, transmite Reuters.

Pe cele mai recente date ale Ministerului Apărării Naționale, la cheltuieli totale de 17,051 miliarde lei în 2018, ținta a fost ratată și în raport cu estimarea de PIB pe care a fost fundamentată prima variantă de buget de stat de anul trecut, de 907,9 miliarde lei, în condițiile căreia cheltuielile MApN ar reprezenta circa 1,89% din PIB. Numai că, ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie, PIB-ul pe 2018 a fost reestimat la 949,6 miliarde lei.

Sursele Bloomberg susțin că administrația de la Casa Albă are un plan prin care urmărește nu doar să obțină mai mulți bani de la aliați pentru acoperirea costurilor desfășurării în străinătate a militarilor americani, ci și să determine guvernele unora dintre statele cu trupe SUA pe teritoriu să acționeze în conformitate cu cerințele autorităților de la Washington pe plan politic.

Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.

Cheltuielile de capital ale Autorității Naționale în Domeniul Energiei (ANRE) sunt aprobate prin ordin al președintelui ANRE indiferent de valoarea lor, a decis comisia de Industrii a Camerei Deputaților, votând un amendament propus de PSD prin care se introduce o derogare de la prevederile Legii nr.500/2002 privind finanțele publice.

CME a obținut anul trecut venituri de 201,5 milioane dolari pe piața românească, în urcare cu 5,4% în termeni reali comparativ cu 2017. La un curs de schimb constant, veniturile CME în România au crescut cu 3,2% în 2018, de la 191,2 milioane dolari în anul anterior. Profitul operațional înainte de depreciere și amortizare (OIBDA) a urcat cu 16,8% în termeni reali și cu 14% la un curs valutar stabil, până la aproape 85,74 milioane de euro.

Bugetele tuturor celor 4 servicii de informații ale României cresc anul acesta, în comparație cu execuția preliminată pe 2018. Creditele bugetare cumulate ale SRI, SIE, STS și SPP se majorează astfel cu aproape 14%, potrivit proiectului bugetului de stat, de la 3,17 miliarde lei anul trecut la 3,61 miliarde lei în 2019, cea mai mare creștere fiind consemnată de STS, de aproape 70%.

Românii alocă pentru activități de recreere și culturale mai puțin de 6% din cheltuielile totale, fiind penultimii la nivel european din acest punct de vedere, după greci, relevă datele biroului european de statistică Eurostat.

Românii alocă cei mai puțin bani din Uniunea Europeană pentru cazările în hoteluri și mesele la restaurante. Ponderea cheltuieilor pentru hoteluri și restaurante în totalul cheltuieilor gospodăriilor românești este de doar 3,1%, procentul alocat fiind de aproape 3 ori mai mic față de media europeană, de 8,8%.

În România, 42% dintre respondenții participanți la un sondaj (dintre care 35% barbați și 47% femei), declară că, în perioada sărbătorilor de iarnă, cheltuiesc mai mult decât își propun.

Perioada Crăciunului aduce o creștere puternică a vânzărilor la haine și alimentele pe piața locală, România având, în luna decembrie, printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană la aceste categorii de produse. Spre deosebire de alți europeni, românii se orientează mai puțin spre produsele electronice în perioada Sărbătorilor, acest lucru putând fi pus seama succesului pe care Black Friday îl are pe plan local.

În primele 9 luni ale acestui an, românii au cheltuit cu 6,4% mai mulți bani pentru bunurile de larg consum comparativ cu perioada similară a anului trecut. Majorarea prețurilor este responsabilă de cea mai mare parte din această evoluție.

Românii alocă cel mai mare procent din bugetul gospodăriei pentru alimente din Uniunea Europeană, cheltuielile cu mâncarea și băuturile nealcoolice apropiindu-se de 30%, mai mult decât dublu raportat la media europeană.

România, Cipru și Luxemburg au înregistrat cea mai mare scădere a procentului din cheltuielile gospodăriilor din Uniunea Europeană alocat în perioada 2007-2017 pentru transport, arată datele publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat).

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în funcție de cheltuielile pentru sănătate, atât ca pondere a acestor cheltuieli în PIB, cât și în privința sumelor pe cap de locuitor, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat, aferente anului 2016.

Aproximativ o cincime din cheltuielile din domeniul sănătății din țările membre ale Uniunii Europene sunt inutile și ar putea fi realocate pentru o mai bună utilizare, se arată într-un raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care precizează numeroasele modalități prin care se poate reduce risipa în spitale și cu medicamentele, informează AFP.

Guvernul intenționează să adopte săptămâna următoare a doua rectificare bugetară din acest an, conform declarațiilor ministrului Finanțelor Publice, Eugent Teodorovici. Potrivit unor surse oficiale, proiectul de rectificare prevede o suplimentare cu 1,1 miliarde lei a cheltuielilor bugetare alocate până în prezent.

Profitul net al companiei de stat Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, a scăzut cu 25,7% în primele 9 luni din 2018, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 43,7 milioane lei, în principal ca urmare a avansului cu 23% al cheltuielilor cu personalul, la aproape 104 milioane.

Guvernul a aprobat alocarea sumei de aproximativ 120 de milioane de lei unor unități administrativ-teritoriale, pentru finanțarea cheltuielilor de susținere a sistemului de protecție a copilului, precum și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

În primele 9 luni ale anului, Guvernul a cheltuit circa 1,2 miliarde lei din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția sa. Majoritatea sumei a fost alocată pentru organizarea referendumului nevalidat pentru redefinirea familiei și către finanțarea cheltuielilor autorităților locale, conform datelor analizate de Profit.ro.

Deficitul bugetar a crescut în luna august, iar execuția bugetului pe primele opt luni din 2018 s-a încheiat cu un deficit de 1,54% din PIB, 14,6 miliarde lei, de aproximativ două ori mai mult comparativ cu 0,78% din PIB, 6,5 miliarde de lei, în ianuarie-august anul trecut. Deficitul s-a redus în luna iulie, o lună în care veniturile colectate sunt de obicei mai mari, întrucât includ multe plăți trimestriale ale companiilor. La opt luni, cheltuielile păstrează un ritm de creștere mai alert decât al veniturilor, de 18% față de 13,7% în ce privește sumele aduse la buget. Totodată, rata de creștere a veniturilor din TVA a fost la opt luni mai slabă decât în primele șapte luni ale acestui an, marcând astfel o încetinire foarte puternică în luna august, la numai 1,6%.

România a coborât 5 locuri într-un clasament global privind eficiența sistemului național de sănătate măsurată în funcție de raportul cheltuieli-rezultate, fiind depășită de state ca Italia, Franța, Grecia, Cehia și Marea Britanie. Sistemul românesc de sănătate este însă mai eficient decât cele din Belgia, Germania, Ungaria sau Bulgaria.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a chemat în judecată Astra și acționarii asigurătorului intrat în faliment în august 2015, pentru recuperarea sumei de 111.116 lei, reprezentând cheltuielile de judecată efectuate în trei dosare câștigate de instituție.