Rezultatele 1 - 25 din 335 pentru "deficit"

Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.

Guvernatorul BNR avertizează din nou asupra situației finanțelor publice și cere un compromis între ciclul economic și cel politic pentru a evita o corecție mai dură a economiei care să fie impuse de piețe.

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.

Bugetul pentru primele nouă luni ale anului, perioadă pentru care sunt disponibile date detaliate, arată o situație complicată a finanțelor țării. Comparativ cu programul stabilit la început de an de guvernul PSD, veniturile sunt în urmă cu 8,7%, cel mai mare decalaj pentru perioada ianuarie-septembrie începând cel puțin din 2012, arată calculele Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ministerul nu are publicate pe site datele respective și pentru anii anteriori. Totodată, deși cheltuielile sunt și ele mai reduse față de program, procentajul cheltuielilor efectuate în cele planificate este cel mai ridicat începând din 2013.

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului este de 2,84% din PIB, peste ținta anunțată de fostul guvern de 2,7% pentru tot anul, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Dacă noul guvern nu va face nimic, deficitul va trece de 4% anul acesta. Ministrul nu a furnizat informații clare care să susțină această ipoteză. Cîțu a afirmat și că analizează posibilitatea unei plângeri penale, care să vizeze fosta conducere a ministerului.

Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.

Alocațiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rata inflației, legea fiind promulgată astăzi de președintele Klaus Iohannis.

În perioada electorală toate partidele devin populiste în căutarea voturilor și doi ani la rând cu alegeri prezidențiale, locale și parlamentare reprezintă un dezastru pentru economie, în situația în care bugetul are nevoie de ajustări, spune Bogdan Drăgoi, președinte și director executiv al SIF Banat-Crișana.

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că nu se va ajunge în niciun caz la un deficit bugetar de 6% din PIB în 2021, așa cum arată prognozele Comisiei Europene, și că în primă fază trebuie liniștiți cei care cer o reducere a impozitării în perioada următoare, după care trebuie luate măsuri astfel încât să nu fie bruscată economia.

Deficitul bugetar, la finele lunii octombrie, este de 29 miliarde de lei, reprezentând 2,8% din PIB, indicator care a depășit deja deficitul bugetar programat pentru întregul an 2019, a anunțat președintele Klaus Iohannis.

Deficitul comercial al SUA s-a diminuat semnificativ în septembrie, ajungând la cel mai redus nivel din ultimele cinci luni, ajutat de primul excedent din 1978 pe segmentul produselor petroliere și de scăderea importurilor din Germania și China, transmit AP și MarketWatch.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Președintele Consiliului Fiscal spune că România nu va putea închide bugetul cu un deficit mai mic de 3% din produsul intern brut în acest an și avertizează că menținerea calendarului de creștere a pensiilor va duce la un deficit de 4% din PIB anul următor, 5,7% în 2021 și 7% în 2022, caz în care România ar intra în procedura de deficit excesiv și ratingul de țară ar fi afectat. “Este un scenariu moderat optimist. Doamne ferește să ai o recesiune autentică!”.

Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% PIB, peste limita de 3% admisă în UE, estimează economiștii ING Bank. Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină defcitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.

Deficitul bugetar atinge, după primele 9 luni din acest an, 26,97 miliarde de lei (2,6% din PIB), cheltuielile de personal fiind cu 20,2% mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut, efect al majorările salariale pentru bugetari, iar cele cu asistența socială crescând cu 11,1%, influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie și de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari.

Premierul desemnat Ludovic Orban a declarat, joi, după depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare la Parlament, că, potrivit datelor execuției bugetare la 9 luni, viitorul Guvern nu se poate angaja să mențină ținta de deficit bugetar la 3% pe anul în curs.

Un singur stat membru al Uniunii Europene - Cipru - a avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.r.) mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit celei de-a doua estimări publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Deficitul bugetar va depăși limita de 3% din produsul intern brut în acest an și se va plasa în jurul a 4% din PIB, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Dumitru adaugă că nu mai e timp pentru noul guvern, ce se va instala abia în noiembrie, să corecteze suficient situația, în condițiile în care încasările sunt sub programări și cheltuielile sunt peste cu o diferență ce depășește un miliard de euro și se apropie de două miliarde de euro.

Alocațiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rata inflației, a decis astăzi Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, asupra unui proiect de lege inițiat în acest sens.

Deficitul comercial al României a avansat cu 20,8% în primele opt luni, la 10,85 miliarde de euro, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

14 state membre ale Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul doi din 2019 deficite de cont curent, cele mai mari fiind în Marea Britanie (minus 27 miliarde euro), Irlanda (minus 26,5 miliarde euro), Franța (minus 3,9 miliarde euro), Finlanda (minus 3,6 miliarde euro) și România (minus 3,4 miliarde euro), potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 500 de milioane de lei de la bănci prin obligațiuni scadente în patru ani. Investitorii nu s-au îngrămădit la licitație, dar chiar și în aceste condiții randamentul obținut a fost în jurul celui din piața secundară.