Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.
Statele Unite au înregistrat în decembrie un deficit bugetar de 144 de miliarde de dolari, un record pentru ultima lună a anului, față de 13 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului 2019, din cauza cheltuielilor mari legate de ajutoarele acordate în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit datelor publicate de Departamentul Trezoreriei, transmite Reuters.
Contul curent al balanței de plăți s-a deteriorat în primele 11 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, și noiembrie a venit cu o accelerare a ritmului în care ieșirile de valută au depășit intrările. Investițiile străine au înregistrat o nouă lună de creștere, dar rămân la 40% din nivelul înregistrat în 2019. Datoria externă a continuat să crească și a avansat cu mai bine de 10 miliarde de euro anul trecut.
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 75,6 miliarde de euro (2,2% din PIB) în trimestrul trei din 2020, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (11,4 miliarde de euro), România (3,9 miliarde de euro) și Belgia (2,6 miliarde de euro), arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul bugetar a crescut în noiembrie cu 10 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 11 luni ale anului la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), astfel că executivul, pentru a se încadra în obiectivul anunțat, își permite în decembrie un deficit de cel mult 12 miliarde lei.
România a înregistrat un deficit în comerțul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Guvernul va prezenta proiectul bugetului de stat pentru 2021 chiar anul viitor, iar deficitul bugetar va fi în jur de 7%, a declarat miercuri premierul Florin Cîțu.
Deficitul de cont a ajuns la 8,78 de miliarde de euro în octombrie față de 9,11 miliarde de euro la 10 luni anul trecut, pe fondul adâncirii deficitului în comerțul cu bunuri și în balanța de venituri primare și al creșterii excedentului pe servicii și în situația veniturilor secundare. Investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut, în timp ce datoria externă e în creștere.
Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a crescut, în primele 10 luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cu 827,5 milioane de euro, până la valoarea de 14,858 miliarde de euro, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi.
Deficitul bugetar a crescut în octombrie cu 6,7 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 10 luni la 74 miliarde de lei (7% din PIB), a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. În primele 10 luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 28,83 miliarde lei, 2,8% din PIB. Avansul deficitului cu doar 6,7 miliarde lei în octombrie reprezintă o temperare, după un avans lunar aproape dublu, de 12,5 miliarde de lei, în septembrie. Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic în acest an ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut.
Combinatul siderurgic Donalam Călărăși, unul dintre principalii jucători din industria barelor din oțel laminate la cald din Europa, a împrumutat încă 5 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la patru luni după contractarea unui credit similar.
Guvernul a aprobat astăzi rectificarea bugetară, cu un deficit planificat la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele aproape 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.
România trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar încă din 2021 și acest proces va dura 3-4 ani, timp în care trebuie restructurate sursele de venit, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale, spune președintele Consiliului Fiscal.
Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.
Având în vedere prognozele Comisiei Europene, precum și recentele evoluții macroeconomice și bugetare, România nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru a putea să se asigure că deficitul excesiv identificat este corectat în viitorul apropiat, se arată într-o comunicare privind situația fiscală din România prezentată miercuri de CE în cadrul pachetului de toamnă pentru politica economică.
Deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Pentru anul următor, ministrul a declarat că deficitul s-ar putea situa la 7% din PIB.
Deficitul de cont curent a fost de 7,73 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2020, față de 7,94 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019. Ajustarea poziției externe a scăzut în viteză față de lunile anterioare. Pe de altă parte, investițiile străine directe arată o revigorare în trimestrul trei.
Guvernul pregătește rectificarea bugetară de luna aceasta de pe o poziție relativ stabilă, potrivit datelor pentru primele nouă luni ale anului, analizate de Profit.ro. Un potențial impact negativ în venituri la rectificare, posibil de până la 10 miliarde de lei, ar putea veni, însă, de pe urma deciziei autorităților de a extinde până la finalul lunii septembrie facilitatea firmelor de a putea amâna, fără dobânzi și penalități și fără riscul de executare silită, plata obligațiilor fiscale.
Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a crescut, în primele nouă luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cu 998,5 de milioane de euro, până la valoarea de 13,058 miliarde de euro, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.
Economia României va scădea cu mai puțin decât indicau estimările anterioare, potrivit Comisiei Europene, care avertizează însă că produsul intern brut nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022.
România nu poate aplica programe mai mari de susținere a firmelor din cauza deficitului bugetar care era ridicat încă de dinainte de criză, spune Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate financiară din BNR.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie cu 12,5 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele nouă luni la 67,27 miliarde de lei, 6,36% din PIB, comparativ cu 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB) în primele opt luni ale acestui an. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 26,97 miliarde lei (2,62% din PIB). Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus, însă părea că ritmul încetinește în ultimele luni. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.
Poziția externă a României a continuat și în august ajustarea pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Deficitul de cont curent s-a redus cu 18% față de primele 8 luni din 2019 la 5,79 miliarde de euro, pe fondul unor exporturi mai mari de servicii și a unor cifre mai bune din balanța de venituri. Investițiile străinilor au crescut foarte ușor comparativ cu iulie și rămân mult sub volumul de anul trecut.
Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a crescut, în primele opt luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cu 642 de milioane de euro, până la valoarea de 11,516 miliarde de euro, arată datele Institutul Național de Statistică (INS), publicate luni.