ULTIMA ORĂ Iohannis a promulgat noile măsuri fiscale și tăieri de cheltuieli, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea. LISTA noilor taxe și facilităților tăiate

Profit.ro
Profit.ro
scris 26 oct 2023

Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea și în care sunt cuprinse ample măsuri fiscale, precum și de reducere a cheltuielilor în sectorul public și de disciplină financiară. Printre acestea, se numără introducerea impozitului de cel puțin 1% din cifra de afaceri, dacă acesta depășește 16% impozit pe profit, într-o formă mai dură și dublată pe ultima sută de metri pentru bănci, creșterea impozitării pentru unele microîntreprinderi, majorări de TVA, creșterea poverii fiscale pe activități independente, introducerea unei accize pe băuturi cu conținut ridicat de zahăr și majorarea mai repede a accizelor la tutun și alcool. De asemenea, noua lege include reduceri de cheltuieli în sectorul public, prin desființarea de posturi vacante, posturi de șef birou.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

12 iunie - Profit News TV - Maraton Energie
13 iunie - Eveniment Profit.ro - Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro - Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate

Judecătorii CCR au respins săptămâna trecută sesizarea Opoziției pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea și au decis că legea este constituțională.

Noua lege prevede că vor fi reduse gradual plățile în numerar. Primul palier este între doi comercianți, unde plafonul va fi redus de la 5.000 de lei la 1.000 de lei (se vor putea face plăți în numerar, dar în limita a 1.000 de lei, restul fiind prin card sau tranzacții bancare). Pentru operațiunile dintre o persoană fizică și o persoană juridică, plafonul va fi redus gradual, de la 1 ianuarie 2024, la 5.000 de lei și ulterior, de la 1 ianuarie 2025, la 2.500 de lei.

Potrivit proiectului asumat de Guvern, anul acesta Guverul așteaptă o economie de 631 milioane de lei din reducerea cheltuielilor statului, dar nu anticipează venituri din creșterea poverii fiscale, având în vedere că măsurile de majorare a poverii fiscale intră în vigoare în principal de la 1 ianuarie. Anul următor, impactul ar fi de 20 miliarde lei, din care 16,4 miliarde lei venituri în plus și 3,38 miliarde lei impact din reducerea cheltuielilor. La aceste sume s-ar putea adăuga și suma de 2 miliarde de lei din combaterea evaziunii fiscale, după cum a anunțat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

DOCUMENT Piedici în Senat pentru creșterea salariilor angajaților din ANAF și Ministerul Finanțelor. Comisia pentru administrație a respins majorarea, iar Comisia de buget cere impactul bugetar CITEȘTE ȘI DOCUMENT Piedici în Senat pentru creșterea salariilor angajaților din ANAF și Ministerul Finanțelor. Comisia pentru administrație a respins majorarea, iar Comisia de buget cere impactul bugetar

Impozit și mai mare pentru bănci

Dacă în varianta inițială se prevedea un impozit de 1% pe cifra de afaceri a băncilor, suplimentar impozitului pe profit, în forma finală se vorbește de 2% pentru 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% din 1 ianuarie 2026.

Interdicție la împrumuturile în numerar între acționari

Un amendament adoptat de Coaliția de guvernare, PSD și PNL, la legea cu modificări fiscale urmeazîî să interzică operațiunile de plată și încasare în numerar reprezentând împrumuturi între persoane fizice în calitate de asociați / acționari / administratori / persoane fizice/alți creditori (exclusiv creditorii instituționali) și persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică.

Transportul și distribuția de energie și gaze, scutite de impozit pe cifra de afaceri 

Potrivit unul alt amendament, operatoriii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale vor fi scutiți de impozitul pe cifra de afaceri.

Pe de altă parte, un alt amendament depus de PSD-PNL a stabilit majorarea redevenței datorate de Transgaz pe concesiunea sistemului național de transport al gazelor naturale, de la 0,4% la 10% din valoarea veniturilor brute realizate din activitatea de transport al gazelor naturale.

FORMA FINALĂ A PROIECTULUI DE LEGE AICI

Energie, suprataxa pe trading: incertitudini îngrijorătoare. O firmă ce face și furnizare a câștigat un ″meci″ cu Fiscul. ″Chichițe avocățești″ sau lege scrisă și aplicată prost? CITEȘTE ȘI Energie, suprataxa pe trading: incertitudini îngrijorătoare. O firmă ce face și furnizare a câștigat un ″meci″ cu Fiscul. ″Chichițe avocățești″ sau lege scrisă și aplicată prost?

Măsurile luate prin angajarea răspunderii

Impozitul pe profit

Impozitul minim

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:

IMCA = 1%*(VT – Vs – I - A), unde:

VT = venituri totale;

Vs - venituri care se scad din veniturile totale (respectiv: veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24, veniturile aferente costurilor stocurilor de produse și serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale neincluse valoarea indicatorului I, veniturile din subvenții, veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii; veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli);

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;

A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul
2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

Activele luate în calcul, pentru determinarea indicatorilor I și A prevăzuți la alin. (3) sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, iar selecția categoriilor de active eligibile se realizează pe baza unor criterii legate de natura activității desfășurate. Ordinul ministrului finanțelor se emite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Sunt reglementate reguli și pentru:

  • impozitul pe profit cu care se efectuează comparația, respectiv faptul că acesta reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor speciale, precum și reducerea impozitului pe profit conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, după caz, și nu se scad sumele reprezentând creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, după caz;
  • efectuarea comparației în funcție de sistemul de plată a impozitului (trimestrial, anual cu plăți anticipate sau fără plăți anticipate);
  • efectuarea comparației în cazul contribuabililor care aplică regulile de consolidare fiscală (grup fiscal).

Impozitul suplimentar

În cazul instituțiilor de credit - persoane juridice române și al sucursalelor din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde:

a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe și comisioane;
d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net;
j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.

Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se reglementează două cote de impozitare, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

  1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
  2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activități de editare a altor produse software, 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 - Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 - Activități de asistență medicală specializată, 8623 - Activități de asistență stomatologică, 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Șeful ANRE: Trebuie pus prag de capacitate de producție la prosumatori, în funcție de consum CITEȘTE ȘI Șeful ANRE: Trebuie pus prag de capacitate de producție la prosumatori, în funcție de consum

Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

1. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităților fiscale numai la locul unde se află funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, după caz. De asemenea se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.

Măsura are în vedere corelarea prevederilor din Codul fiscal cu privire la unele condiții de acordare a scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, respectiv veniturile sunt realizate de la un singur angajator/plătitor, cu scutirea de impozit pentru veniturile de aceeași natură realizate în sectorul construcții, sectorul agricol și industria alimentară, în cadrul aceluiași plafon de 10.000 lei lunar. În cazul în care persoanele fizice realizează venituri de la mai mulți angajatori/plătitori, scutirea se acordă la locul unde se află funcția de bază.

2. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităților fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, la nivel de angajat, la un singur angajator/plătitor de venit, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenței mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii și asimilate salariilor, scutirea se acordă la locul unde se află funcția de bază.Revizuirea condițiilor de acordare a facilităților fiscale, în sensul restrângerii aplicării acestora unui singur contract de muncă, la nivel de angajat, are în vedere faptul că se constată o majorare a numărului de contracte de muncă în domeniile pentru care se aplică facilitățile fiscale, ca urmare a divizării contractelor în baza cărora venitul brut aferent depășește nivelul plafonului netaxabil de 10.000 lei, în mai multe contracte de muncă.

Totodată, se propune modificarea reglementării privind condiția de acordare a facilității fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în sectorul construcții, care vizează modul de raportare la nivelul salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi, în sensul înlocuirii sintagmei “de minimum 4.000 lei lunar” cu sintagma “prevăzut de lege pentru activitățile din domeniul construcțiilor” în cazul domeniilor prevăzute de Codul fiscal.

În mod similar, se propune modificarea reglementării privind condiția de acordare a facilității fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în sectorul agricol și în industria alimentară care vizează modul de raportare la nivelul salariului brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi, în sensul înlocuirii sintagmei “de minimum 3.000 lei lunar” cu sintagma “prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol și industria alimentară”.

Aceste modificări au în vedere necesitatea corelării prevederilor din Codul fiscal referitoare la condiția de acordare a facilității fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate în sectorul/domeniul construcții, agricol și în industria alimentară referitoare la nivelul salariului brut de încadrare lunar cu reglementările prin care se stabilește nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în aceste sectoare/domenii de activitate.

3. Se propune, în cazul veniturilor din activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, modificarea prevederilor referitoare la cheltuielile deductibile. Astfel, se propune includerea în categoria cheltuielilor deductibile limitat, a cheltuielilor efectuate cu sumele reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate în aceleași limite și condiții ca cele prevăzute de lege pentru acestea, de angajatori angajaților care nu beneficiază de astfel de tichete.

Măsura are în vedere reglemetarea unui tratament fiscal identic pentru cheltuielile de această natură, indiferent dacă angajatorul optează pentru acordarea acestor beneficii angajaților sub forma biletelor de valoare sau, după caz, sub forma echivalentului în lei al acestora.

4. Pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, se propune modificarea stabilirii bazei de impozitare, respectiv, cota de impozit de 10% se aplică asupra diferenței dintre venitul brut și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată și reținută la sursă potrivit prevederilor Titlului V - Contribuții sociale obligatorii.

Măsura are în vedere corelarea prevederilor din Codul fiscal referitoare la stabilirea bazei impozabile pentru veniturile obținute de persoanele fizice care realizază venituri din activități independente în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, cu cele care vizează acordarea dreptului de deducere a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii care stabilesc venitul net anual impozabil cu luarea în calcul a contribuției respective – venituri din activități independente pentru care veniul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

5. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune reglementarea unui regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate de angajatori în beneficiul angajaților, similar cu cel aplicabil tichetelor de masă. Echivalentul în lei al biletelor de valoare menționate anterior se poate acorda angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare.

Totodată, în corelare cu măsura potrivit căreia se reglementează un regim fiscal similar cu cel aplicabil tichetelor de masă pentru sumele reprezentând echivalentul în lei al acestora, se propune completarea prevederilor referitoare la condițiile de acordare a veniturilor/avantajelor reprezentând contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare.

Astfel, prevederile referitoare la plafonul neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare sau, după caz, de echivalentul în lei al acestora. Se propune completarea prevederilor referitoare la condițiile de acordare a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. În acest caz, prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de vouchere de vacanță, în conformitate cu legislația în vigoare.

Măsurile au în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.

6. Începând cu data de 01 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70% aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare. Până la data intrării în vigoare a noilor prevederi, se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească obligațiile fiscale aferente acestora, evitând riscul încadrării acestora în categoria de risc fiscal și a declanșării unor verificări a situației fiscale personale, cu consecința impunerii cu noua cotă de impozitare și a obligațiilor fiscale accesorii aferente.

Modificările propuse se aplică deciziilor de impunere emise de organele fiscale începând cu data de 1 iulie 2024.

7. În cazul veniturilor din activități independente, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, la stabilirea venitului net anual impozabil va fi luată în calcul și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuții sociale obligatorii.

În corelare cu această modificare, precum și cu faptul că contribuția de asigurări sociale este deductibilă la calculul venitului net anual impozabil și se datorează pentru veniturile cumulate supuse acestei contribuții, realizate din mai multe categorii de venituri (activitati independente, drepturi de proprietate intelectuală) este necesară reglementarea modalității de determinare a venitului net anual impozabil din drepturi de proprietate intelectuală.

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă, venitul net anual impozabil se stabilește prin deducerea din venitul net anual recalculat a contribuției de asigurări sociale corespunzătoare veniturilor respective. Astfel, pentru stabilirea venitului net anual impozabil pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, nivelul CAS și CASS deductibile va fi stabilit proporțional cu ponderea venitului net anual determinat în sistem real în total bază anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Măsura are în vedere necesitatea eliminării distorsiunilor în ceea ce privește regimul de deductibilitate al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din activități independente, pentru care venitul net anual se determină în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, față de cel aplicabil veniturilor din salarii și asimilate salariilor.

8. Se propune reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor obținute de către persoanele fizice ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.

De asemenea, se propune scutirea de la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării de activități de creare de programe pentru calculator, în aceleași condiții.

Persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat.

Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

Ciucă vrea amendarea cu până la 20.000 lei a celor care pun diverse însemne pe tricolorul național CITEȘTE ȘI Ciucă vrea amendarea cu până la 20.000 lei a celor care pun diverse însemne pe tricolorul național

Măsura are în vedere acordarea facililităților fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator în mod similar cu cele acordate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, în sectorul agricol și în industria alimentară care se încadrează în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

9. Se propune eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, sectorul agricol, sau în industria alimentară și se încadrează în condițiile pentru acordarea facilităților.

De asemenea, ținând cont de faptul că facilitățile ce vizează obligațiile fiscale datorate de angajatori nu au fost aplicabile, nefiind instituită schema în domeniul ajutorului de stat, se propune abrogarea prevederilor referitoare la:

- reducerea cotei contribuției asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare;

- scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.

Măsura are în vedere angajamentele asumate de Guvern în cadrul PNRR care vizează reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.

Măsura propusă a condus la efectuarea unor corelații de natură tehnică.

10. Includerea în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor a sumelor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, precum și a echivalentului în lei al tichetelor de masă acordate, angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare, în aceleași limite și condiții ca cele prevăzute de lege pentru acestea.

Măsura are în vedere aplicarea unui tratament fiscal unitar pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor sub formă de tichete de masă și vouchere de vacanță, acordate potrivit legii, cu cel aplicabil în cazul indemnizației de hrană și al indemnizației de vacanță, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

11. Se propune modificarea prevederilor privind stabilirea, declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice. Modificarea regimului aplicabil în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, astfel:

  • Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.
    În cazul veniturilor estimate, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește la o bază de calcul egală cu venitul estimat a se realiza pentru anul fiscal sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.
    Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabilii care realizează venituri din activități independente, altele decât cele realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul. Pentru declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate acești contribuabili depun declarația unică la termenele și în condițiile prevăzute în cazul impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.
    În situația în care baza de calcul, cumulată din una sau mai multe surse de venit din activități independente, corespunzătoare veniturilor estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reținerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente datorează o diferență de contribuție de asigurări sociale de sănătate până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară. Pentru calcularea și declararea acestei diferențe de contribuție de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se datorează în cazul în care, în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din:
    a) salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile; sau 
    b) din drepturi de proprietate intelectuale, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții sau din alte surse, pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară.
    De asemenea, nu datorează diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate persoanele fizice care, în anul precedent, s-au încadrat în anumite categorii de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate expres menționate de lege.
  • În cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, plătitorii veniturilor calculează contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiar, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul.
    Plătitorul de venit reține contribuția astfel stabilită, depune “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (formular 112), efectuează plata contribuției până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile în care a fost reținută. De asemenea, plătitorii de astfel de venituri au obligația de a elibera persoanelor fizice beneficiare de astfel de venituri un document cu privire la nivelul contribuției de asigurări sociale de sănătate reținute la sursă, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul precedent, în vederea stabilirii de către aceștia a diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate, în plus sau în minus, după caz.
    În situația în care, în cursul anului de realizare a veniturilor, persoanele fizice realizează venituri din contracte de activitate sportivă de la mai mulți plătitori de venituri și contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută la sursă, este mai mare decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară, acestea au obligația recalculării contribuției de asigurări sociale de sănătate, prin depunerea declarației unice până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Pentru diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate rezultată în plus, în urma recalculării, având în vedere faptul că aceasta este deductibilă la calculul impozitului pe venit, persoana fizică are obligația calculării, declarării și plății impozitului pe venit. 
    Modificarea regimului fiscal aplicabil din perspectiva contribuției de asigurări sociale de sănătate veniturilor din activități independente, urmărește reducerea diferenței de tratament fiscal pentru veniturile din muncă, respectiv față de regimul aplicabil veniturilor din salarii și asimilate salariilor pentru care baza de calcul al contribuției o reprezintă venitul brut realizat, pe fiecare sursă de venit, fără existența unei plafonări a acesteia. Măsura se încadrează între obiectivele prevăzute în componenta de reformă fiscală din PNRR, ce vizeză îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale precum și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal, regăsindu-se și ca recomandare în raportul Băncii Mondiale, conform căreia se propune ”echivalarea impozitării angajaților și lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului contribuțiilor sociale obligatorii aplicat în prezent lucrătorilor independenți”.
    Se are în vedere, totodată, faptul că, începând cu anul 2023, în cazul veniturilor din activități independente, baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra căreia se datorează contribuția o reprezintă nivelul a 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară în funcție de nivelul venitului realizat, cumulat din categoriile de venituri extrasalariale. De asemenea, în perioada 2018-2022, persoanele care au realizat venituri din activități independente, au datorat contribuția la o bază de calcul fixă egală cu nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, indiferent de nivelul venitului realizat și de numărul surselor și categoriilor de venituri extrasaalriel realizate.
    În acest context, în care se urmărește eliminarea graduală a facilităților fiscale, a distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal, se propune stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activități independente, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, plafonată la nivelul a 60 salarii minime brute pe țară.

12. Eliminarea excepției privind distribuirea integrală la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, a sumelor reprezentând contribuția asiguratorie pentru muncă, încasate la bugetul de stat de la angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții, sectorul agricol și în industria alimentară și care se încadrează în condițiile de acordare a facilităților. 

DOCUMENT Industria energiei regenerabile: România are nevoie de peste 20.000 de noi locuri de muncă în operarea de parcuri eoliene și fotovoltaice până în 2030 CITEȘTE ȘI DOCUMENT Industria energiei regenerabile: România are nevoie de peste 20.000 de noi locuri de muncă în operarea de parcuri eoliene și fotovoltaice până în 2030

Măsura are în vedere faptul că facilitățile ce vizează obligațiile fiscale datorate de angajatori ar fi trebuit să fie acordate după aprobarea schemei de ajutor de stat. Deși, facilitatea fiscală ce constă în reducerea cotei contribuției asiguratorie pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, vizează obligațiile fiscale datorate de angajatori, în fapt această facilitate nu a fost aplicată, nefiind instituită o schemă în domeniul ajutorului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată

1. Se propune revizuirea semnificației expresiei locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare. Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective:

- stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuințelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative;

- evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA și a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA.

2. Se propune menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, livrarea de lemn de foc și energie termică și trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență), iar pentru celelalte operațiuni să se aplice cota standard de TVA. Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe, este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii.

De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Aceste măsuri derivă din recomandările din raportul Băncii Mondiale cu privire la eliminarea cotelor reduse de TVA distributive (eliminare amânată sau etapizată) și nedistributive (eliminare imediată).

Totodată, se propun și modificări ale textului referitor la cota redusă aplicabilă livrării și instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, precum și modificări ale declarațiilor pe propria răspundere prevăzute de lege pentru aplicarea cotei reduse pentru aceste operațiuni, în prezent nefiind corelate.

3. La art. 294 alin. (5) se propune eliminarea scutirii de TVA cu drept de deducere aplicabile operațiunilor efectuate către unități spitalicești de stat.

Accize și alte taxe speciale

1. Se propune abrogarea alin. (21) de la art. 342 din Codul fiscal potrivit căruia începând cu 1 ianuarie 2024, nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 - 5 din anexa nr. 1, se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculate în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2022 - septembrie 2023, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, întrucât intervenția legislativă adusă prin Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, este de natură să conducă la impredictibilitate fiscală.

FOTO Protestele angajaților din Finanțe continuă CITEȘTE ȘI FOTO Protestele angajaților din Finanțe continuă

Totodată, se propune abrogarea alin. (22) de la art. 342 din Codul fiscal potrivit căruia actualizarea anuală a nivelului accizei pentru bere prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, să fie limitată la un procent anual care va fi stabilit până la 31 octombrie 2023, având în vedere că intervenția legislativă adusă prin Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, este de natură să conducă la impredictibilitate fiscală și este discriminatoriu față de regula generală privind actualizarea nivelului accizelor pentru produsele care fac parte din grupa alcool și băuturi alcoolice.

În plus, astfel cum reiese și din ședința de plen a Camerei Deputaților din data de 16 noiembrie 2022, în cadrul căreia a fost dezbătut proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, a fost susținut pentru admitere doar amendamentul de la marginal 63 ce viza actualizarea, începând cu 1 ianuarie 2024, a nivelului accizelor pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 – 5 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, respectiv introducerea la art. 342 din Codul fiscal a alineatului (21). În cadrul procesului de vot s-a produs o eroare ce a condus la preluarea în întregime a amendamentului de la marginal 63.

2. Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024. Totodată, prin excepție de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 – 5, reprezentând produsele care fac parte din categoria alcool și băuturi alcoolice, din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevăzut în coloanele nr. 3 din această anexă, să nu se actualizeze cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2022, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, respectiv, calculată în luna septembrie a anului 2023, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015.

De asemenea, pentru asigurarea predictibilității fiscale, se propune revenirea la regula generală privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizei pentru produsele care fac parte din categoria alcool și băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2025.

3. Prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun prelucrat, începând cu 1 ianuarie 2024. De asemenea, prin excepție de la art. 342 alin. (2) din Codul fiscal, nivelul accizelor aplicabil în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 martie 2025 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 6 - 9 din anexa nr. 1 la titlul VIII - Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, este nivelul prevăzut în coloana nr. 3 din această anexă.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru lichidul care conține nicotină și tutunul conținut în produse din tutun încălzit la 1 ianuarie 2024.

4. În Uniunea Europeană, populația adultă este în prezent supraponderală, iar mulți suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezentând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial.

De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare și în cazul obezității infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătății viitorului adult. Planul de Acțiune pentru Prevenția și Controlul Bolilor netransmisibile al Organizației Mondiale a Sănătății arată faptul că supraponderea și obezitatea la copii și tineri înregistrează un trend ascendent.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște contribuția alimentelor cu exces de ingrediente dăunatoare în etiopatogenia bolilor cronice netransmisibile, inclusiv a obezității și a bolilor cardiovasculare. În aria largă a măsurilor care au ca scop modificarea consumului de alimente nesănătoase există si posibilitatea suprataxării unor produse care conțin un nivel exagerat din nutrienți considerați dăunatori (zahăr, sare, grăsimi saturate) cu scopul de descuraja consumul de alimente nesănatoase.

În ceea ce privește alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele incriminate a avea un impact mai mare asupra sănătății sunt produsele lichide, precum băuturile îndulcite cu zahăr, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantității de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepția calorică este bine cunoscută.

În plus, caloriile lichide nu au proprietăți puternice de sațietate și nu suprimă foamea, astfel că ele sunt consumate în cantități mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare, cu impact important asupra sănătății consumatorilor.

În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri în vederea combaterii consumului de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml și de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, prin introducerea acestora în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate.

De asemenea, se propune ca operatorii economici care produc, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă astfel de produse supuse accizelor, să notifice acest fapt autorității vamale teritoriale.

5. Urmare a evoluției tehnologiei, produsele care sunt destinate inhalării fără ardere devin tot mai diversificate. În vederea limitării riscurilor care favorizează frauda, precum și în vederea aplicării uniforme a prevederilor legale, se propune aplicarea unui regim fiscal unitar pentru toate aceste tipuri de produse, indiferent de ingredientele acestora.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Prevederile Codului fiscal se completează cu dispoziții privind impozitarea deținerii unor bunuri imobile și mobile de valoare mare, constând în clădiri rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice și respectiv, în autoturisme aparținând persoanelor fizice și juridice, pentru care se stabilește un anumit prag valoric.

Masuri pentru reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice

În vederea diminuării cheluielilorde personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune:

- Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;

- Desființarea posturilor vacante;

- Desființarea funcției de șef birou;

- Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală; Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:

a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;
b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;
c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.

- Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;

- Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;

- Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală (cele ale demnitarilor din administrația centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;

- Acordarea indemnizației de hrană numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;

- Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei ;

De asemenea se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcționare ale instituților și autorităților publice:

Aprobarea/modificare de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare în ce privește dotarea cu autoturisme , consumul de carburanți;

- Introducerea de normative pentru cheltuielile cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă

Se propune ca, începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67 ”Cultură, recreere și religie” să nu depășească 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent.

Totodată prin proiectul de lege se propun măsuri de reorganizare astfel încât începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

- Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.

- Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau simila.;

Instituțiile publice care nu îndeplinesc aceste condiții se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare.

Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

- o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
- o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii.

Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a operatorilor economici

Pentru reducerea cheltuielilor operatorilor economici, cu impact în creșterea profitului, a impozitului pe profit și a dividendelor cuvenite bugetului de stat/bugetelor locale, se propun următoarele măsuri:

1. Reducerea cu 50% din numărul de posturi aprobate al numărului consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici.

2. Limitarea ocupării posturilor vacante existente la nivelul structurilor organizatorice ale operatorilor economici, la 7,5% din posturile vacante existente până la sfarsitul anului 2023 și desființarea restului de posturi, cu posibilitatea reînființării acestora după o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Reducerea numărului de membri care fac parte din consiliul de administrație/supraveghere al întreprinderilor publice, astfel:

-la regiile autonome consiliul de administrație este format din 3-5 persoane, din care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară;

-la societăți, consiliul de administrație/supraveghere este format din 5-7 persoane în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri superioară echivalentului în lei al sumeide 7,3 milioane euro și au cel puțin 50 de angajați;

În caz de vacantare a unui post de membru în consiliu de administrație, consiliu de supraveghere sau directorat, numirea noilor membri se face pe perioada rămasă din mandatul membrilor înlocuiți în condițiile existente la data numirii acestora.

4. Remunerațiile membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice (atât la societăți cât și la regii autonome) cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011, să fie constituite dintr-o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură.

Se propune ca remunerațiile membrilor executivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011 să fie constituite din:

a) o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți.
Componenta fixă a remunerației membrilor executivi ai consiliului de administrație la regiile autonome, respectiv consiliului de administrație/supraveghere la societăți poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente.
b) o componentă variabilă, stabilită pe bază de indicatori financiari și nefinanciari negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, care:

-în cazul regiilor autonome, nu poate depăși 6 câștiguri medii pe ramură la regiile autonome și se acordă numai dacă regia autonomă indeplineste următoarele condiții:

a) nu are datorii restante față de bugetul general consolidat;
b) nu are datorii restante față de furnizori și față de alți creditori;
c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție;
d) nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente;
e) nivelul ratei de profitabilitate determinată ca raport între profitul net și cifra de afaceri este mai mare de 5%;
f) creșterea cifrei de afaceri în anul curent față de anul precedent este mai mare de 2,5%;

5. Abrogarea prevederilor de la alin. (4^1), (4^2) ale art. 8, respectiv alin. (4^1) al art. 37 din OUG nr. 109/2011 referitor la depășirea nivelurilor remunerațiilor în cazul regiilor autonome și societăților a căror cifră de afaceri netă depășește echivalentul în lei a sumei de 50 milioane euro.

6. Remunerația conducătorilor operatorilor economici (directorilor) care nu sunt membri executivi ai consiliului de administrație/supraveghere al întreprinderilor publice, să nu poată depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți. 

Remunerația poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente. 

7. Pentru a asigura o ierarhizare a salariilor personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, se propune ca salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile, să nu poată depăși 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație, sau după caz, a remunerației conducătorilor/directorilor care nu fac parte din consiliile de administrație.
8. Structura organizatorică a operatorilor economici (departamente, servicii de specialitate, direcții generale de specialitate, etc), inclusiv numărul funcțiilor de conducere, să fie stabilite prin asimilare cu cele propuse pentru autorități și instituții publice. 

9. Se stabilesc normative referitoare la numărul de autoturisme pe care poate să îl achiziționeze operatorii economici, ținând seama de numărul de persoane încadrate, precum și referitor la capacitataea cilindrică și valoarea autoturismelor, precum și limită lunară de consum de carburanți/autoturism, respectiv 200l/lună/autoturism.

10. Se propune o limită pentru cheltuielile de delegare în țară, prin raportare la indemnizațiile de delegare în sectorul bugetar, respectiv o alocație de cazare potrivit normei de cazare din sectorul public.

11. Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană indiferent de denumirea acesteia stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, începând cu ianuarie 2025. 

12. Cheltuielile privind voucherele de vacanță sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026 contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană;

13. Se interzice operatorilor economici inclusiv filialelor acestora care au înregistrate pierderi din anii precedenți și nerecuperate precum și cei care înregistrează pierderi în anul curent, acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare. 

14. Se stabilesc limite pentru operatorii economici la achiziția de aparate de telefonie mobilă (maximum 500 lei pe aparat de telefonie mobilă achiziționat) și limite la cheltuielile lunare cu abonamentele de telefonie mobilă (maximum 25 lei/ lună/ aparat de telefonie mobilă).

15. Se reglementează ca Adunarea Generală a Acționarilor a societăților la care capitalul social este deținut majoritar de operatorii economici, așa cum sunt definiți în cuprinsul legii, să dispună aplicarea măsurilor prevăzute în prezenta lege, dacă e cazul, în urma solicitării unei analize fundamentate.

16. Se reglementează faptul că valoarea cu titlul de plată compensatorie acordate de angajatori care aplică prevederile prezentei legi prin contractele colective/individuale de muncă/contracte de mandat să nu fie mai mare de un salariu, încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi. Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/ controlul Parlamentului României

Mari festivaluri, precum Untold sau Electric Castle, vor beneficia de cota redusă de 5% a TVA, asemenea teatrului, operei, concertelor simfonice CITEȘTE ȘI Mari festivaluri, precum Untold sau Electric Castle, vor beneficia de cota redusă de 5% a TVA, asemenea teatrului, operei, concertelor simfonice

Începând cu data de 1 octombrie 2023 agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/ controlul Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil obținut din activitatea specifică pe care o desfășoară în calitate de autorități/agenții/instituții autonome de reglementare/control/prestări servicii/autorizări dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a încasării tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări servicii/autorizări;

Taxa specială se plătește anticipat, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 ale lunii următoare pentru trimestrul anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net realizat trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare și se regularizează anual până maxim la data de 30 iunie a anului următor, odată cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege; 

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome al căror sistem de remunerare este altul decât cel reglementat de lege, nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru;

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi numărul total al consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României se reduce cu 50%;

Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se desființează;

Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României precum și orice alte drepturi bănești nu pot depăși maxim 80% din nivelul remunerației brute a conducătorului
agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome;

Structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome se pot organiza numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal:

a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;
b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare departamentelor/serviciilor prevăzute la lit. a) numai pentru un număr de minim 20 de persoane în subordine;
c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit. b) numai pentru un număr de minim 40 de persoane în subordine;

Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome este de maxim 8% din numărul total de posturi aprobate pentru acestea.

Se stabilesc norme privind cheltuielile privind dotarea cu autoturisme, diurnă cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară, achiziția de aparate de telefonie mobilă și abonament telefonie mobilă.

Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare

Prin prezenta lege institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 din OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică publicată în Monitorul Oficial al României 643 din 30 august 2002, încadrate în clasa a III - a de performanță în urma evaluării performanței pentru integrare desfășurată în baza Legii 25/2023 fuzionează cu alte organizații de cercetare sau se desființează si se lichidează la propunerea ordonatorilor principali de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea cărora acestea se află. Procesul de evaluare a performanței pentru integrare se desfășoară prin grija ordonatorilor principali de credite în subordinea/coordonarea/autoritatea institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare se află până cel târziu la data de 31 decembrie 2024;

Până la data de 31 decembrie 2024 ordonatorii principali de credite au obligația de a lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încât cheltuielile de personal respectiv cheltuielile materiale și servicii pentru toate institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare - dezvoltare aflate în subordonarea/coordonarea/autoritatea lor și încadrate în clasa a III – a de performanță să fie reduse cu cel puțin 15% față de execuția bugetară a cheltuielilor înregistrate conform legii în contul de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2023;

Masuri privind descentralizarea

Prin proiectul de lege se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2024 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;

Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale în sensul alin.(1) următoarele:

a) Direcțiile Județene de familie și tineret care se află în coordonarea /subordonarea/autoritatea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse sau după caz cele aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Agenției Naționale pentru Sport sau în coordonarea/autoritatea/subordonarea altor structuri/entități similare;
b) Direcții Județene de Tineret și Sport sau după caz Direcțiile Județene de Sport care se află în coordonarea/subordonarea Agenției Națională pentru Sport;
c) Casele Județene ale Elevilor și patrimoniul aferent aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului Educației;

Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și a fondurilor necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a acestora;

Transferul personalului încadrat pe posturi, a patrimoniului, activitățile și responsabilitățile transferate, fondurile necesare care urmează a fi alocate se va face prin lege la propunerea Guvernului României și inițiativa ministerelor de linie care au în responsabilitate coordonarea serviciilor publice menționate;

Serviciile publice descentralizate) se află în coordonare metodologică a ministerelor de linie și subordonarea autorităților publice județene și implementează politicile și strategiile publice de interes național inclusiv programe naționale care sunt date în implementare direcțiilor județene;

Prevederile art.77 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ publicat în Monitorul Oficial al României nr.555 din 5 iulie 2019 referitoare la regimul juridic al descentralizării se aplică în mod corespunzător.

Măsuri pentru asigurarea conformării fiscale

Prin adoptarea actului normativ propus se consolidează disciplina economico-financiară consacrată în perioada aplicabilității Legii nr. 12/1990, pe timpul desfășurării activităților de producție, depozitare, transport, comerț sau prestări de servicii și se readuce organelor de control fiscal și vamal acel instrument eficient de prevenire a evaziunii fiscale ca premisă pentru creșterea conformării voluntare, optimizarea colectării creanțelor fiscale, asigurarea eficientă a veniturilor bugetare, și nu în ultimul rând, consolidarea unui mediu concurențial onest.

Astfel, se reglementează măsuri de prevenire și combatere a activităților ilicite de producție, comerț sau prestări de servicii, respectiv interdicția de a efectua activități de producție, depozitare, transport, comerț sau prestări de servicii, cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență precum și obligația ca aceste activități să fie realizate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Prin aplicarea amenzii și a măsurii confiscării, fie la depozitare, fie la transport, fie la comercializare, se preîntâmpină efectele în plan fiscal, întrerupându-se circuitul de comercializare a bunurilor fără documente de proveniență.

Totodată, actul normativ dispune de coerență, este adaptat stadiului dezvoltării sociale și a experienței dobândite și respectă cerințele privind securitatea juridică și legalitatea, fiind avute în vedere deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, emise de-a lungul anilor, cu privire la aspectele cu care aceasta a fost sesizată referitoare la Legea nr. 12/1990. Una dintre deciziile cu impact major asupra activității organelor de control este Decizia ICCJ nr. 1/2002, iar actul normativ propus conține elemente de noutate, în contextul evoluției economiei în societate, fiind reglementată o procedură prealabilă aplicării unei sancțiuni contravenționale complementare. În acest sens, persoana verificată are posibilitatea să prezinte documentele justificative în termen de 24 de ore de la data constatării contravenției, evitând situațiile sancționate de Înalta Curte de Casație și Justiție în care bunurile au fost confiscate pentru că nu erau insoțite de documentele justificative la data și ora controlului, cu toate că acestea existau în fapt, limitându-se generarea de inechități și supraaglomerarea instanțelor de judecată. Astfel, prin prezentarea documentelor și justificarea provenienței bunurilor în termen legal, persoanelor în cauză nu le este aplicată și sancțiunea contravențională complementară constând în confiscarea bunurilor.

De asemenea, comparativ cu situația actuală, competențele de constatare și sancționare a contravențiilor sunt extinse și la nivelul organelor competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române.

Totodată, pentru evitarea paralelismului legislativ, se propune abrogarea prevederilor alineatului 3 al art.4 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor cu modificările și completările ulterioare.

Se propune instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României. Sistemul național RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Efectul disuasiv al amenzilor contravenționale instituie în timp o disciplină operațională și stimulează într-o mare măsură conformarea contribuabililor, motiv pentru care se impune eliminarea posibilității de achitare a jumătate din minimul amenzii precum și o actualizare a sancțiunilor contravenționale prevăzute de actele normative care reglementează măsuri fiscale, financiar-contabile și de disciplină financiară.

În ceea ce privește Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare:

- se propune modificarea art. 60 alin.(4) și art. 68 alin.(2), în sensul desemnării ministrului finanțelor pentru emiterea ordinului privind formatul și modalitatea de transmitere a informațiilor privind bunurile imobile și mijloacele de transport deținute de persoanele fizice sau juridice pentru care există obligația declarării conform Codului fiscal, urmând ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să aibă rol de avizator al acestuia.
De asemenea, se propune reglementarea periodicității transmiterii de către organele fiscale locale, către organul fiscal central, a informațiilor privind bunurile imobile și mijloacele de transport deținute de persoanele fizice sau juridice, inclusiv în cazul persoanelor nerezidente, pentru care există obligativitatea declarării conform Codului fiscal.
Măsura propusă are în vedere relevanța informațiilor/datelor disponibile în platforma PatrimVen din perspectiva evaluării proprietăților ca parte a reformei fiscale implementate de Ministerul Finanțelor prin PNRR, precum și faptul că aceasta reprezintă un sistem informatic propriu al Ministerului Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar susținerea activităților specifice tehnologiei informațiilor și comunicațiilor se asigură de către Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor.
- în scopul corelării dispozițiilor art. 611 din Codul de procedură fiscală cu dispozițiile art. 11 alin. (3), art. 69 și art. 701 din același act normativ, propunem modificarea alin. (4) al art. 611 din Codul de procedură fiscală, în sensul înlocuirii sintagmei „sau a altei autorități publice centrale și locale” cu sintagma „a autorităților publice, instituțiilor publice sau de interes public”, astfel se introduce și noțiunea de instituție publică și de interes public alături de cea a autorității publice, respectiv notarii publici.
- se propune completarea art. 336 din Codul de procedură fiscală cu o nouă contravenție, precum și stabilirea cuantumului sancțiunii, pentru netransmiterea, transmiterea cu întârziere, transmiterea incorectă și/sau incompletă de către organele fiscale locale către organul fiscal central, a informațiilor cu privire la bunurile imobile deținute în proprietate de rezidenți ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul respectivei unități administrativ-teritoriale.
De asemenea, se propune sancționarea organelor fiscale locale pentru netransmiterea, transmiterea cu întârziere, transmiterea incorectă și/sau incompletă către organul fiscal central, a informațiilor cu privire la bunurile imobile și mijloacele de transport deținute de contribuabili care au obligația declarării conform Codului fiscal.
Pe de altă parte, corelativ introducerii sancțiunii organelor fiscale locale se introduce și o sancțiune pentru organele fiscale centrale în cazul în care acestea nu transmit, transmit cu întârziere, ori transmit incorect/incomplet informațiile prevăzute de Codul de procedură fiscală către organele fiscale lcale.
Scopul acestei măsuri conduce la creșterea nivelului de colectare a taxelor și impozitelor datorate bugetul de stat sau bugetelor locale.
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se propune să fie efectuate de către persoanele din cadrul aparatului de inspecție economico-financiară, respectiv structurile teritoriale de inspecție economico-financiară din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și de către structura de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor, care aplică în mod corespunzător prevederile art. 8 - 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare și Normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 101/2012.
În cazul săvârșirii contravenției de către organele fiscale centrale, constatarea acesteia și aplicarea sancțiunii se realizează de către persoanele din cadrul autorității administrației publice locale stabilite prin hotărâre a autorității deliberative.

În ce privește Codul fiscal:

- în scopul reglementării situațiilor des întâlnite de organele de control care au constatat că datele din documentele de înregistrare la autoritatea competentă în aplicarea prevederilor art. 435 alin. (3) și (4) nu sunt actualizate, se propune completarea art. 435 cu un nou alineat (13) care să instituie obligația operatorilor economici de a înștiința autoritățile competente despre orice modificare pe care o aduc datelor pe baza cărora este efectuată înregistrarea potrivit prevederilor stabilite prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române, în termen de 30 de zile de la producerea modificării. Totodată, pentru neîndeplinirea acestei obligații, se propune încadrarea faptei în contravenția prevăzută la art.449 alin. (2) lit. o), prin adăugarea alineatului (13) al art. 435;

- se propune introducerea unei contravenții în cazul nerespectării prevederilor art. 4143 alin. (1) și art. 41411 privind înregistrarea în calitate de destinatar certificat, respectiv expeditor certificat în cazul operatorilor economici care efectuează achiziții, respectiv livrări de produse accizabile cu accize plătite în statul membru de expediție;

- se propune introducerea unei contravenții în cazul nerespectării prevederilor art. 435 alin. (6), respectiv în cazul neînsoțirii transportului de copia certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca îi aparține.

- se propune aplicarea sancțiunii stabilită la art. 449 alin. (3) lit. a) și pentru contravenția prevăzută art. 449 alin. (2) lit o) în situația în care se constată că nu sunt respectate prevederile art. 435 alin. (3) și (4), în scopul obținerii unui efect descurajator cu privire la comercializarea produselor accizabile cu risc fiscal ridicat fără deținerea documentelor prevăzute de legislația fiscală.

În ce privește Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, se propune modificarea articolului 17, alineatul (2) , prin majorarea cuantumului amenzii de la 6.000 lei la 20.000 lei.

De asemenea, se propune actualizarea sancțiunilor contravenționale prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal, precum și eliminarea posibilității de achitare a jumătate din minimul amenzii pentru o serie de acte normative din domeniul fiscal și al disciplinei financiare, măsuri care vor conduce la  întărirea disciplinei fiscale și financiar-contabile, respectiv creșterea conformării, ca premisă pentru pentru prevenirea evaziunii fiscale.

Sub amenințarea penalităților Comisiei Europene, Guvernul aprobă și trimite Parlamentului proiectul de lege prin care sunt recunoscute relațiile de familie ale cuplurilor gay CITEȘTE ȘI Sub amenințarea penalităților Comisiei Europene, Guvernul aprobă și trimite Parlamentului proiectul de lege prin care sunt recunoscute relațiile de familie ale cuplurilor gay

În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:

- s-a instituit un sistem gradual al aplicării sancțiunilor contravenționale de sancționare pentru neemiterea de bonuri fiscale și neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Astfel, la a doua abatere într-un interval de 12 luni, valoarea amenzii se dublează, iar în cazul în care există mai mult de trei abateri într-un interval de 12 luni, amenda se triplează și se dispune suspendarea activității pentru o perioadă de 15 zile.

- în cazul suspendării activității, pentru continuarea activității operatorul economic are posibilitatea de a achita de cinci ori amenda și de cinci ori suma nejustificată confiscată.

În ceea ce privește Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare:

  • se reduc plafoanele de plăți între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), între acestea și persoanele fizice precum și cele dintre persoane fizice;
  • se reglementează posibilitatea sancționării și a persoanei fizice pentru depășirea plafonului de plăți în relația cu o persoană prevăzută la art. 1 alin. (1);
  • se instituie un plafon de casă la nivelul unei casierii, respectiv 50.000 lei pentru fiecare casierie în parte;
  • se majorează sancțiunea contravențională, respectiv stabilirea unei amenzi în procent de 25% din suma care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 lei.

Digitalizarea sistemului fiscal din România și adaptarea acestuia la cerințele Uniunii Europene, cu rol în reducerea deficitului bugetar, creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat consolidat și reducerea evaziunii fiscale, presupune adoptarea unor linii strategice graduale care să confere posibilitatea adaptării operatorilor economici la cerințele tehnice/procedurale/legislative derivate din implementarea sistemelor informatice, rutinarea în parametrii normali/funcționali a sistemelor informatice deținute de Ministerul Finanțelor și operatorii economici, precum și armonizarea reglementărilor legale în materie.

Astfel, începând cu anul 2021, Ministerul Finanțelor a pus bazele implementării graduale a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, prin adoptarea actelor normative de ordin primar și secundar cu rol în asigurarea funcționalității eficiente a procesului de transmitere/recepționare a facturilor electronice, stabilind, totodată, anumite categorii de operatori economici cărora le revine obligația de transmitere a facturilor prin sistemul RO e-Factura, prezentele reglementări fiind, în fapt, o continuare a politicilor publice adoptate de către Ministerul Finanțelor.

Prezentele modificări legislative reprezintă punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2023/1553 a Consiliului din 25.07.2023 de autorizare a României să introducă o măsură specială de derogare de la articolele 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, publicată în Jurnalul Oficial al UE L188 din data de 27.07.2023 și armonizarea prevederilor legale cu incidență în domeniu.

Astfel, se propune instituirea unui sistem de raportate a facturilor în perioada 1 ianuarie – 31 iunie 2024, fără aplicarea de sancțiuni în primele trei luni și trecerea la transmiterea obligatorie a facturilor prin Sistemul RO e-factura în relația B2B începând cu 1 iulie 2024.

Măsurile vor contribui la creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat consolidat, reducerea evaziunii fiscale, precum și la întărirea disciplinei bugetare la nivelul entităților publice și a responsabilizării ordonatorilor de credite în procesul bugetar.

Pentru a maximiza recuperarea veniturilor la bugetul general consolidat și pentru a nu se periclita colectarea acestora, înaintea pronunțarii dizolvării ori radierii, se impune ca ONRC sa transmita către ANAF lista pentru care urmează să formuleze acțiuni de dizolvare/radiere, într-un termen rezonabil, astfel încat sa existe posilitatea efectuării opozițiilor la aceste proceduri.

Astfel, se impune prelungirea termenului de transmitere către Agenția Națională de Administrare Fiscală a listelor pentru care ONRC urmează să formuleze acțiuni de dizolvare/radiere de la 15 zile la 60 zile calendaristice. Pe de altă parte, pentru a se consolida conformarea voluntară la plată a obligațiilor bugetare, se impune condiționarea pronunțării dizolvării/radierii societăților numai după ce obligațiile bugetare restante sunt achitate de către aceste societăți ori acestea să nu aibă în desfășurare acțiuni de control fiscal.

viewscnt
Afla mai multe despre
masuri fiscale
cod fiscal
schimbari fiscale
guvern