Un proiect al Finanțelor ar putea da peste cap tranzacțiile cu împrumuturi neperformante, dar și industria de factoring, afectând activitatea zilnică a firmelor

Un proiect al Finanțelor ar putea da peste cap tranzacțiile cu împrumuturi neperformante, dar și industria de factoring, afectând activitatea zilnică a firmelor
scris 17 ian 2018

Tranzacțiile cu împrumuturi neperformante ar putea deveni complet neatractive, iar industria de factoring ar putea intra într-un blocaj, cu impact major pentru toate companiile mici și mijlocii care depind de acest serviciu pentru încasarea mai rapidă a contravalorii facturilor de la clienți, avertizează Alex Milcev, partener EY și lider al departamentului de asistență fiscală și juridică. Proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea normelor metodologice se află încă în faza de consultare publică, iar consultantul EY speră că formularea care determină această situație să fie doar o eroare de redactare care să fie îndreptată ulterior.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Guvernul a introdus, anul trecut, cu aplicare de la începutul acestui an, o limită de deductibilitate pentru pierderile rezultate din vânzarea de credite. Guvernanții au criticat băncile că, după ce au vândut în pierdere portofolii de credite neperformante, ulterior au dedus aceste pierderi pentru a diminua impozitul pe profit plătit statului în anii de după criză, când sectorul bancar a revenit pe profit. Pratica a fost, de altfel, legală și este comună la nivel global.

"În contextul crizei, la fel ca în orice altă țară, și în România a fost un fenomen de vândut pachete de bad loans (credite neperformate). În România nu am avut colaps de bănci, așa că a fost în principiu o chestiune de bănci comerciale care transferau creanțe. Fenomenul este un fenomen comercial normal, se tranzacționează creanțe de orice fel", spune Milcev.

Înainte de modificarea de anul trecut a Codului Fiscal, în cazul în care băncile vindeau o creanță din care rezulta o pierdere, puteau să-și deducă pierderea la plata impozitului pe profit.

Schimbarea cu aplicare de la 1 ianuarie pune însă o limită pentru deducere de 30% din valoarea creanței.

Guvernul aprobă o variantă fiscală și mai dură pentru bănci la vânzarea de neperformante. Piața tranzacțiilor cu creanțe de consum, blocată CITEȘTE ȘI Guvernul aprobă o variantă fiscală și mai dură pentru bănci la vânzarea de neperformante. Piața tranzacțiilor cu creanțe de consum, blocată

"Modificarea de anul trecut prevede că provizioanele sunt deductibile, dar dacă apuci să și vinzi datoria (creanța), potrivit modificărilor în vigoare de la 1 ianuarie 2018, pierderea nu poate fi dedusă decât în proporție de 30%. Să luăm ca exemplu la o creanță de 100 de euro, vândută pentru 20 de euro. Adică, 30% din 80 de euro, 24 de euro îți lasă să deduci, dar restul de 56 nu te lasă să deduci. Așa s-a înțeles prevederea anul trecut. Așa a rămas. Pierderile fiscale sunt descurajate, trebuie probabil să faci și mai mult efort ca să redduci pierderea în aceste situații", a declarat consultantul.

Normele metodologice propuse acum prin proiectul Ministerului Finanțelor includ însă o formulare din cauza căreia s-ar putea ajunge chiar la impozitarea ca profit a veniturilor obținute din vânzarea de creanțe, indiferent dacă se realizează o pierdere sau nu.

"Acum vine marea surpriză prin aceste norme. În felul cum este formulată prevederea, rezultă ceva de genul: se va putea deduce doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate ... . Codul Fiscal spune vag în sensul că 30% din pierdere este deductibilă. Normele, care doar ar trebui să explice ce scrie în Cod, spun că se deduce 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, indiferent că scoaterea din evidență a acestora se va contabiliza pe seama conturilor de cheltuieli sau nu. Citirea directă este așa: ai creanța 100 de lei, poți să o vinzi cu 20-30 de lei, dar se ia valoarea de 100 de lei și numai 30 de lei din asta este deductibilă. Adică 70% nu este deductibilă. Avem situația unei creanțe vândute la valoarea nominală, să zicem de 100 de lei. Câți bani am pierdut? Nimic. Ce e deductibil? 30% este deductibil, 70% nu este deductibil. Dacă la suma reprezentând procentajul de 70% se aplică rata de impozitare de 16%, ar rezulta o taxare de aproximativ 10%. Ce este acest 10%? Un fel de acciză? Taxa de timbru pe care să o plătesc la valoarea nominală?", arată Milcev.

Consultantul avertizează că dacă rămâne interpretarea așa cum este în draft, se oprește orice fel de comerț cu creanțe sau tranzacții din categoria factoring.

"În interpretarea noastră, după discuții și cu alți consultanți din piață și cu băncile, este o exprimare nefericită. Bine măcar că nu ne-am trezit cu textul în Monitorul Oficial, este un draft pentru discuții. Sper că vom avea un dialog mai bun decât cel de anul trecut și specialiștii Ministerului Finanțelor ne vor asculta", a afirmat Milcev.

Potrivit acestuia, problema este cu ceea ce nu este deductibil, adică 70% din valoarea creanței. La o creanță de 100 de lei pe care o vinzi cu 100 de lei și nu ai pierdere, s-ar putea ajunge în situația de a plăti impozit la 70 de lei.

Suma pe care recuperatorii de creanțe o pot cere debitorilor ar putea fi plafonată CITEȘTE ȘI Suma pe care recuperatorii de creanțe o pot cere debitorilor ar putea fi plafonată

Exemplu indicat de consultant

Dacă vinzi o creanță de 100 de lei cu 20 de lei, iar pierderea este 80 de lei, în anul financiar 2017 era deductibilă suma de 80 de lei, cu un impact fiscal de 12,8 lei, și puteai să deduci din alte profituri. În 2018, conform abordării impuse în 2017, nu te mai lasă și spun că este deductibil doar 80 de leiX30%=24 de lei sau un impact fiscal de 3,8 lei.

Ceea ce s-a înțeles din modificarea de anul trecut era așa: Aveți pierdere? Nu, e zero. Doar 30% din pierdere este deductibilă. Are vreun impact fiscal? Nu.

Dar, dacă ținem cont de acest proiect, spunem că avem o creanță cu valoarea în contabilitate de 100 de lei. O vindem cu 100 de lei. Profit/pierdere zero. Deductibil este 30% din 100, adică 30 de lei și nedeductibil diferența, care este 70 de lei. Nu am pierdere, deci nu am ce deduce, dar când vorbești de ceva nedeductibil ... 16%X70 de lei, reprezintă aproximativ 10 lei.

Adică statul vrea să-mi ia 10 lei doar prin faptul că am vândut creanța la valoarea nominală?

Este un fel de acciză sau taxă de timbru ca și efect.

Numărul restanțierilor la bănci și IFN-uri a scăzut la 666.381, în noiembrie CITEȘTE ȘI Numărul restanțierilor la bănci și IFN-uri a scăzut la 666.381, în noiembrie

Industria de factoring s-ar opri si ar baga în criza o serie de firme mici si mijlocii

Formularea din actualul proiect aflat în dezbatere publică ar pune pe butuci și industria de factoring, de care depind foarte multe firme mici și mijocii pentru a putea funcționa. Firmele apelează la servicii de factoring pentru a vinde creanțe (facturi de la clienți). Astfel, încasează mai repede banii, de care au poate nevoie pentru a plăti salarii, taxe sau furnizori.

"Nu poți să distrugi industria de factoring. În factoring, pentru a primi banii cu 15 zile sau 30 de zile mai rapid, o creanță de 100 de euro o vinzi cu 99 de euro. Banca face acolo profit 1 euro, pentru ea finanțează mai ieftin. În acest caz, cine o să mai facă factoring? Îi omori pe ăștia mici, care pentru capitalul de lucru se duc la bancă să recupereze mai repede? Păi nu are nicio noimă", a declarat consultantul EY.

Daca proiectul trece în actuala formă, ar fi afectate toate băncile și IFN-urile, toate transferurile factoring.

"Sunt companii mici și mijlocii care din asta trăiesc la partea de cashflow. În loc să încaseze factura în 90 de zile, iau banii în 10-15 zile să plătească salarii. Dacă nu au 2 luni bani să plătească salarii, l-ai pus în genunchi. Pe hârtie arată perfect, dar după ce operația a reușit, pacientul a murit. Multinaționalele pot, probabil, supraviețui, mai iau un împrumut de la grupul mamă, de la bancă ... dar ar avea dificultăți firmele mai mici, care poate nu au un credit rating excelent și nu obțin imediat finanțare, linie de credit", a spus el.

Având în vedere impactul asupra setorului financiar, dar și asupra economiei per ansamblu, inclusiv prin blocarea serviciilor de factoring, dialogul cu autoritățile este extrem de important în această perioada, în care proiectul se află încă în faza consultărilor publice.

O formulare neclară, pe lângă impactul imediat asupra afacerilor unor companii, riscă să genereze în viitor situații în care organele de control ar putea chiar interpreta dintr-o perspectiva nouă respectivul text, cu consecințe nefaste pentru asupra sectorului financiar și prin urmare asupra restului economiei.

viewscnt
Afla mai multe despre
ministerul finantelor
proiect
tranzactii
factoring
creante
banci