Puțini însă își pun întrebarea: pe ce teren stă, de fapt, capitala? Relieful Bucureștiului, aparent plat și lipsit de spectaculos, are poveștile lui geologice și naturale, care explică nu doar aspectul orașului de azi, ci și felul în care s-a dezvoltat.
Câmpia Vlăsiei – fundația orașului
Bucureștiul se află în sudul României, pe Câmpia Vlăsiei, parte a marii Câmpii Române. Este o zonă joasă, de altitudine redusă (sub 100 m), formată din depozite aluvionare aduse de râurile care s-au scurs de-a lungul timpului spre Dunăre. Din acest motiv, solurile sunt fertile, iar apele subterane abundente.
Câmpia a influențat direct viața orașului: a făcut posibilă agricultura care hrănea vechiul târg, dar a și creat zone mlăștinoase care au dat bătăi de cap primilor locuitori.
Cele șapte coline ale Bucureștiului
La fel ca Roma, Bucureștiul se ridică pe șapte coline. Nu sunt munți, ci ridicături domoale ale câmpiei, dar ele au conturat reperele istorice ale orașului. Printre ele se numără:
- Dealul Patriarhiei (Mitropoliei)
- Dealul Radu Vodă
- Dealul Cotroceni
- Dealul Arsenalului
- Dealul Spirii
- Dealul Filaret
- Dealul Mihai Vodă
Pe aceste înălțimi s-au ridicat mănăstiri, fortificații sau palate, tocmai pentru că ofereau vizibilitate și protecție față de zonele joase, adesea inundabile.
Dâmbovița și Colentina – râurile care au desenat orașul
Relieful Bucureștiului este străbătut de două râuri principale:
- Dâmbovița, care traversează centrul orașului și a fost mult timp o sursă de apă, dar și de boli și inundații. Astăzi e canalizată și îmblânzită, dar a modelat istoric traseul cartierelor.
- Colentina, care curge în partea de nord și a format un șir de lacuri artificiale (Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Pantelimon). Acestea sunt rezultatul amenajărilor hidrotehnice din secolul XX, dar au transformat radical peisajul urban.
Pe lângă ele, există numeroase văi secundare și pâraie, multe astăzi dispărute sub asfalt.
Subsolul Bucureștiului – argilă, nisip și ape ascunse
Sub solul orașului se află straturi de argilă, nisip și pietriș, care rețin apă. Din această cauză, Bucureștiul are un nivel freatic ridicat, cu izvoare subterane abundente. Acest lucru explică atât existența vechilor fântâni, cât și problemele moderne legate de infiltrații și inundații subterane.
Relieful și dezvoltarea urbană
Platoul ușor ondulat al capitalei a favorizat extinderea rapidă a orașului, fără obstacole naturale. Totuși, zonele joase din jurul Dâmboviței sau ale lacurilor au fost dintotdeauna vulnerabile la inundații. Din această cauză, Bucureștiul a trebuit să-și construiască un sistem complex de diguri, canalizări și regularizări de râu.
Relieful Bucureștiului nu impresionează prin înălțimi sau forme spectaculoase. Însă el ascunde o istorie a adaptării: oameni care au construit pe coline pentru siguranță, care au îmblânzit râuri și mlaștini, și care au transformat o câmpie cu ape în capitala de azi.
