„Surpriza nu e că oamenii vor să economisească. Oamenii vor să economisească. Surpriza poate e că o fac într-o logică defensivă. Adică nu neapărat să câștige mai mult, cât să reușească măcar să protejeze ceea ce au deja", a declarat Tania Chilin, consultant Wisemetry Research, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro Live TV.
Potrivit acesteia, economisirea nu este un comportament generalizat, ci depinde în mare măsură de resursele financiare și de stabilitatea economică a fiecărei persoane.
„Nu toți oamenii reușesc să economisească în egală măsură. Există anumite categorii privilegiate, precum oamenii din orașe mari, în special din București, cei cu educație superioară și cei cu venituri mai mari. Motivul nu este unul de diferență de mentalitate, ci mai degrabă de acces la resurse și stabilitate financiară", a precizat Tania Chilin.
Studiul arată și diferențe clare între generații. Reprezentanții generației Z sunt mai deschiși către instrumente financiare noi și își asumă mai ușor riscuri, în timp ce generațiile mature sunt preocupate în principal de protejarea patrimoniului și de planificarea pensiei.
„Tinerii sunt un pic mai curajoși, sunt un pic mai deschiși la instrumente noi, instrumente alternative, au cumva o atitudine mai exploratorie vis-a-vis de propriile finanțe", a explicat Tania Chilin.
În schimb, persoanele mai în vârstă urmăresc în principal siguranța financiară și conservarea economiilor.
Din perspectiva Tavex România, comportamentul de economisire este puternic influențat de emoții, iar mulți români iau decizii de investiții exact în perioadele în care piețele sunt deja într-o mișcare puternică.
„Ceea ce am observat este că economisirea este foarte emotivă. Oamenii economisesc pe bază de emoții și reacționează emotiv la piață. De obicei se gândesc să investească sau să introducă în portofoliu anumite bunuri în momentul în care poate este prea târziu, pentru că deja piața este într-o mișcare, fie ascendentă, fie descendentă", a precizat Victor Dima, Manager Departament Trezorerie Tavex România.
Potrivit studiului, doar 13% dintre respondenți economisesc cu scopul de a-și construi averea. Cei mai mulți pun bani deoparte pentru situații neprevăzute și pentru a-și proteja nivelul de trai.
Deși peste trei sferturi dintre români sunt preocupați de inflație, cei mai mulți aleg în continuare numerarul sau depozitele bancare, chiar dacă acestea nu reușesc întotdeauna să le conserve puterea de cumpărare.
„Oamenii înțeleg că inflația este existentă și că peste 75% din români se îngrijorează de inflație. (...) Dar merg spre active care nu le oferă acest beneficiu, în special numerar sau depozite bancare, al căror randament de multe ori nu acoperă nici inflația", a declarat Victor Dima.
Acesta consideră că economisirea ar trebui făcută constant și completată prin diversificarea activelor.
„Este important să fie mai mult o cultură de economisire, adică să fie făcută constant și să existe o diversificare în modul în care își pun economiile, nu doar în ceea ce le conferă siguranță și lichiditate", a spus reprezentantul Tavex România.
La rândul său, Tania Chilin afirmă că aversiunea românilor față de risc este firească și este alimentată de nesiguranța economică.
„Oamenii economisesc pentru protecție. (...) Simt că nu-și permit să piardă și atunci merg spre variante sigure și, mai mult decât sigure, variante ușor de înțeles. Un depozit bancar este ușor de înțeles, un cont de economii este ușor de înțeles, chiar și banii la saltea", a mai spus consultantul Wisemetry Research.
Potrivit acesteia, lipsa predictibilității financiare și accesul limitat la resurse îi împiedică pe mulți români să adopte o perspectivă investițională pe termen lung.
Studiul relevă și un nivel redus de încredere în instituții, aspect care influențează inclusiv apetitul pentru instrumentele financiare oferite de stat.
„Este o lipsă de încredere în instituții. Vine și de la slaba comunicare, poate, din partea instituțiilor. (...) Încrederea în instituții este foarte importantă într-o societate sănătoasă", a afirmat Tania Chilin.
Victor Dima spune că mulți români preferă în continuare numerarul deoarece îl percep ca fiind mai sigur și mai ușor de controlat.
„Există încă mentalitatea de a simți palpabil investiția. (...) Sunt foarte multe persoane care preferă ca lună de lună veniturile pe care le încasează să le scoată în numerar, din considerentul că au mai ușor acces la ele", a precizat acesta.
În plus, aproape o treime dintre respondenți au trecut prin experiențe în care au pierdut bani în investiții, ceea ce îi face mai reticenți în fața altor instrumente financiare.
„Diversificarea și consecvența sunt principalele atuuri", a afirmat Victor Dima.
Potrivit Taniei Chilin, efectele inflației sunt astăzi resimțite mult mai puternic decât în urmă cu câțiva ani, iar nivelul de anxietate economică este comparabil cu cel din perioada pandemiei.
„Acum cinci ani eram în pandemie. Suntem tot acolo ca nivel de anxietate și ca nivel de încredere în propriile resurse, ceea ce nu e un lucru bun, că am rămas blocați în aceeași tensiune", a spus aceasta.
Studiul analizează și comportamentul de îndatorare. Victor Dima spune că presiunea consumului îi determină pe mulți români să contracteze credite pentru bunuri pe care nu și le permit.
„Există tendința să ne întindem plapuma mai mult decât trebuie și să apelăm la fonduri care vin din terțe părți (...) Dacă ești într-o incapacitate de a economisi, cu siguranță nu este recomandat să te duci către îndatorare suplimentară", a mai declarat managerul Departamentului Trezorerie Tavex România.
În ceea ce privește aurul, cei doi invitați arată că acesta continuă să fie perceput în principal ca un instrument de protecție, nu ca unul destinat obținerii unor câștiguri rapide.
„Aurul este foarte bine poziționat ca un instrument de protecție. (...) Este poziționat ca un instrument care îți dă sentimentul că valoarea muncii tale este cumva păstrată în timp", a mai spus Tania Chilin.
Victor Dima atrage însă atenția că mulți cumpără aur impulsiv, exact în perioadele în care prețurile sunt la maxime.
„Oamenii au început să se gândească la această parte de conservare a puterii de cumpărare prin achiziționarea de aur. Dar au făcut-o mai mult impulsiv decât din a înțelege exact cum se comportă aurul ca bun dacă îl economisești", a subliniat acesta.
