Industrie

Prețul mediu zilnic al energiei comercializate pe piața pentru ziua următoare operate de OPCOM a scăzut în luna februarie cu aproape o treime, România părăsind topul celor mai scumpe piețe spot din UE - în care de obicei se situează - și ocupând o poziție mediană, având doar cea de-a 11-a cea mai scumpă energie la nivel european în cea de-a doua lună a anului, relevă analiza Profit.ro.

Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu peste 100 de lei/MWh sau 66,6% de la începutul conflictului din Iran, ajungând la un nivel de peste două ori mai ridicat decât cel al prețului pe care guvernul vrea să-l impună producătorilor în relația cu furnizorii consumatorilor casnici și PET-urilor, de 110 lei/MWh, relevă analiza Profit.ro.

Unul din trei angajați din România câștigă sub 2.700 de lei pe lună, iar șase din zece angajați au salariu net de sub 4.100 de lei, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Distribuția salariilor spre zona de jos arată probleme structurale, de productivitate, pe piața muncii, dar și un grad redus de conformare fiscală. Rata de ocupare rămâne una dintre cele mai scăzute la nivel european, fiind deosebit de redusă în rândul tinerilor, în timp ce firmele își caută angajați necalificați din străinătate.

Guvernul Republicii Moldova a instituit astăzi stare de alertă în domeniul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, în legătură cu situația externă și cu riscurile regionale.

Economia României ar putea accelera ușor în acest an, însă creșterea va rămâne una modestă, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Autorii avertizează cu privire la vulnerabilitatea macroeconomică a țării din cauza finanțelor publice șubrede și a deficitului extern ridicat. Costurile mari cu energia au erodat din competitivitatea firmelor românești, și creșterea costurilor cu forța de muncă riscă să exacerbeze declinul.

Livrările de locuințe noi și numărul tranzacțiilor au scăzut în 2025 cu aproximativ 5% față de anul anterior, însă în timp ce livrările au coborât la cel mai redus nivel din 2017 încoace, volumul vânzărilor a rămas cu circa 20% peste media perioadei pre-pandemie.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2025, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Noul război din Orientul Mijlociu amenință cu inflația țările din regiunea Europei Centrale și de Est, pe canalul scumpirii energiei. România are cea mai mare transpunere în rata inflației a scumpirii petrolului dintre țările ECE4. Pe de altă parte, forintul maghiar este așteptat să sufere cea mai mare depreciere, potrivit unei analize ING Bank.

Contracția industriei prelucrătoare pare să se fi întețit în februarie. Indicele managerilor de achiziții a scăzut la cel mai redus nivel de când sunt colectate datele, începând cu iulie 2023, pe fondul scăderii comenzilor și a producției. Cererea internă rămâne slabă, așa că speranța stă în revenirea cererii externe.

Prețurile apartamentelor din marile orașe ale României – luând în calcul atât locuințele noi, cât și pe cele vechi – au înregistrat o creștere medie de 16% în februarie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Timp de mulți ani, piața muncii din România a părut excepțional de rezistentă: ocuparea forței de muncă a crescut, salariile au crescut rapid, iar șomajul a rămas scăzut. Acest lucru a fost determinat de consumul susținut de expansiunea fiscală, creșterea salariilor și creditarea larg accesibilă. Dar acest model de creștere își atinge acum limitele.

Începutul anului 2026 a adus o adevărată undă de șoc pentru mediul de afaceri din România.

Producția de energie solară din România a înregistrat vineri, la ora 12,30, un nivel instantaneu record, de peste 2.000 MW, echivalent cu o treime din consumul instantaneu de la acea oră, de 6.000 MW.

Fabricantul de utilaje Comelf și-a redus anul trecut cu 24,93% câștigul pretaxare EBITDA, la 15,36 milioane lei, de la 20,46 milioane lei în 2024.

Indicele de încredere în economie a urcat ușor în februarie, cu contribuția tuturor sectoarelor, însă rămâne pentru a zecea lună la rând sub pragul de recesiune.

Statul român a devenit energo-dependent, bugetul fiind principalul beneficiar al „exploziei” prețurilor din energie, blamate public de oficiali, care evită însă să precizeze că, în absența acestora și a încasărilor majorate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB, reiese dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Centrele comerciale din afara Capitalei au fost în 2025 cea mai atractivă clasă de active pentru cumpărătorii de proprietăți imobiliare din România.