Macro

Vicepremierul Tanczos Barna este de părere că, în urma măsurilor fiscale adoptate de Guvern, leul „se va stabiliza”, iar riscul majorării dobânzilor pe care România le plătește dacă se împrumută pe piețele internaționale va dispărea.

Radu Burnete, consilier al președintelui Nicușor Dan, atrage atenția asupra faptului că, dacă România va continua să înregistreze un deficit bugetar foarte mare, așa cum se întâmplă acum, va ajunge să plătească anual doar pe dobânzi 4 sau 5 procente din produsul intern brut (PIB), sumă care ar fi mai mare decât bugetul anual pentru sectoare precum apărare, educație sau sănătate.

Negocierile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană sunt în centrul atenției, cu doar câteva zile rămase până la expirarea perioadei de grație de 90 de zile acordate de administrația Trump în privința tarifelor reciproce. Dacă nu se ajunge la un acord până pe 9 iulie, exporturile europene către SUA ar putea fi taxate cu tarife de până la 50%, iar UE ar putea răspunde cu măsuri similare, deocamdată amânate, transmite CNBC.

Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor publice și viceprim-ministru în actualul Executiv este de părere că nivelul de 7,5% ar reprezenta, atât pentru România, cât și în fața Comisiei Europene, „un deficit rezonabil” pentru finalul acestui an. Tanczos susține că, într-o perioadă în care la nivel european investițiile private au încetinit, statul nu poate renunța la a face investiții, însă acestea trebuie prioritizate, iar companiile care execută lucrări în contract cu autoritățile publice trebuie să primească plata aferentă facturilor pentru lucrările realizate.

Tanczos Barna, unul dintre cei cinci viceprim-miniștri ai guvernului Bolojan afirmă, întrebat cine e responsabil pentru deficitul bugetar foarte mare, că vinovați pentru deficitul de 9,3% sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiții în plus”. Fostul ministru al Finanțelor Publice susține că vede unde s-au dus banii, împrumutați de România, el dând ca exemple majorarea pensiilor și a veniturilor bugetarilor și investițiile care s-au făcut, însă remarcă faptul că toate aceste cheltuieli au fost nesustenabile și din acest motiv România a ajuns să ia credite foarte scumpe.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță primele vești bune venite vineri de pe piețele internaționale, după ce costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%, pentru prima dată după alegerile prezidențiale.

Statele Unite au ridicat o serie de restricții privind exporturile către China pentru dezvoltatorii de software de proiectare a cipurilor și pentru producătorii de etan, semnalând o nouă etapă de detensionare a relațiilor comerciale dintre Washington și Beijing. Mișcarea vine în urma unor concesii făcute de China în privința exporturilor de pământuri rare, relatează Reuters.

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit, vineri, la Palatul Victoria, înainte de ședința de guvern care va începe la ora 15.00, în care se va discuta primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului. Blocul Național Sindical, una dintre confederațiile sindicale, a transmis mai multe observații la proiectul de lege privind măsurile fiscale, în care arată că nu se acționează asupra ineficienței deloc ci se taxează și mai mult contribuabilii corecți.

Aproximativ 100 de țări vor fi supuse unui tarif reciproc de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, adăugând că se așteaptă la ”o avalanșă” de acorduri comerciale anunțate până la termenul limită de 9 iulie, dată la care tarifele ar putea crește semnificativ, transmite Reuters.

Intenția Guvernului de a dubla taxa pe bănci va face ca băncile românești să fie printre cele mai taxate din Uniunea Europeană, mai ales raportat la nivelul activelor, relevă analiza Profit.ro. Băncile mari au fost în 2024 cele mai profitabile din UE.

Creșterea impozitului pe dividende va face ca România să depășească multe dintre țările din regiune la capitolul taxării companiilor și să se apropie astfel de mijlocul clasamentului. România urcă poziții importante în topul UE și în privința impozitării consumului, relevă analiza Profit.ro.

Sectorul construcțiilor a început anul într-un ritm alert, cu o creștere de 8,5% în primele patru luni din 2025 față de perioada similară a anului trecut. Lucrările de infrastructură au avut cel mai mare avans, de 15,5%, iar segmentul rezidențial a bifat o revenire ușoară, de aproximativ 4%

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a afirmat că sunt consilii de administrație unde directorul câștigă aproximativ 50.000 de lei pe lună și a dat ca exemple INCERTRANS, Cuprumin, Uzina mecanică Dragomirești și a menționat că acestea sunt lucruri inacceptabile. El a adăugat că nu este vorba de niște criterii de performanță relevante, ci despre un loc călduț pentru ca cineva să primească această sumă de bani.

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul nu are de dat bani în plus Curții Constituționale, astfel încât cei trei judecători care și-au încheiat mandatele să primească indemnizații de 180.000 de lei la finalul acestei activități.

Industria europeană de apărare a marcat o etapă importantă odată cu lansarea oficială a Proiectului MARTE (Main Armoured Tank of Europe), o inițiativă pentru proiectarea și dezvoltarea unui sistem de tancuri de luptă.

Românii au cheltuit anul trecut aproximativ 40 de miliarde de euro în marile rețele de retail, sumă cu 7,1% mai mare comparativ cu 2023. Totuși, ritmul de creștere a încetinit în 2024 comparativ cu 2023 (11,1% față de 2022), chiar dacă s-a menținut peste rata medie a inflației.

Rata șomajului în luna mai 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,8%, ȋn creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea ȋnregistrată ȋn luna aprilie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).