' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar în continuare și de a prezenta un buget credibil pentru anul următor vor fi esențiale pentru evaluarea bonității țării pe termen scurt. Fitch are programată o evaluare a ratingului de credit al României în ianuarie 2027.
România are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a ajuta la temperarea creșterii rapide a datoriei publice pe termen mediu, de elaborarea bugetului pentru 2027 și de prezentarea unei traiectorii credibile către atingerea pragului de deficit de 3%, pentru evitarea unei retrogradări.
"Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a realiza ajustarea necesară", a spus Krzywicka.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru formarea unui guvern. Șansele sale de a obține votul de încredere într-un parlament puternic fragmentat par reduse, după ce cel mai mare partid, PSD, a semnalat că este puțin probabil să-l susțină, scrie Bloomberg.
O nouă tentativă eșuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea și sporind riscurile pentru buget și pentru ratingul de credit suveran. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a solicita aprobarea parlamentarilor.
La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la pragul minim al categoriei „investment grade” (recomandat pentru investiții), respectiv BBB-, cu perspectivă negativă. Decizia a fost luată abia după ce guvernul a contestat evaluarea inițială a agenției de rating.
Krzywicka a semnalat că standardele pentru menținerea ratingului devin tot mai stricte pe măsură ce criza politică - declanșată de căderea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan în luna mai - se prelungește. Acesta a rămas la conducere cu atribuții limitate până la desemnarea succesorului său.
"Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală de scurtă durată, în momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit mult în timpul verii", a spus ea. "Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o soluție."
Și alte agenții de rating urmăresc situația. S&P urmează să reevalueze România la începutul lunii octombrie. Moody’s Investors Service a confirmat anterior ratingul Baa3 al României, cu perspectivă negativă.
Krzywicka a afirmat că România are nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB) pentru a contribui la stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice pe termen mediu. În prezent, Fitch estimează deficitul bugetar al României pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de guvern.
Deși guvernul a reușit să reducă deficitul față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către atingerea pragului de 3% sunt esențiale pentru a evita o retrogradare a ratingului, a precizat ea.
Krzywicka a menționat că îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale reprezintă una dintre principalele metode de reducere a deficitului în anii următori, având în vedere că „marja de manevră în privința cheltuielilor este limitată” după măsurile de austeritate deja implementate.
Actuala creștere economică lentă a României reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare pentru Fitch, în condițiile în care economia se luptă să iasă din recesiune și să tempereze cea mai ridicată rată a inflației din UE. Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creșterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală.
"Sunt câștiguri marginale", a spus ea. "Sunt departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari."
Se estimează că economia României se va contracta ușor în 2026, urmând ca redresarea să aibă loc în 2027, dar la niveluri încă mult sub ratele de creștere de dinaintea pandemiei.
Traderii tratează deja obligațiunile românești ca fiind singura datorie suverană din UE cu rating de tip „junk” (nerecomandat investițiilor), obligând astfel țara să plătească cele mai mari randamente din blocul comunitar.
Krzywicka a descris reacția generală a pieței la criza actuală drept „relativ moderată”, precizând că aceasta s-a datorat, în parte, cifrelor favorabile privind deficitul României din acest an și fluxului de fonduri europene. Acestea oferă o plasă de siguranță care a permis țării să continue accesarea piețelor în pofida presiunilor existente, a adăugat ea.
