Gazele din depozitele europene sunt cu mult sub nivelul obișnuit

Totodată, prețurile ridicate la gaze, motorină și alți combustibili sporesc presiunile economice și politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

CITEȘTE ȘI Promateris, cu fondatorii Dedeman în acționariat, obține în prima jumătate a anului un profit net dublu față de cel obținut pe întreg exercițiul financiar din 2025

Germania și Țările de Jos, care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre țările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Prețurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze și guvernele să impună atingerea țintelor naționale de stocare, scrie News.ro.

Strategia inițială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârșitul lunii februarie, se va încheia rapid, prețurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor crește presiunea asupra prețurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an și peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcție de vreme, prețul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

CITEȘTE ȘI North Bucharest Investments depășește 34,5 milioane euro în tranzacții de la repornirea ANCPI

Presiunile se extind și asupra celorlalți combustibili. După ce petrolul a depășit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație cu peste 100%.

Analiștii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menține piața gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze și electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflație. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce șocurile petroliere tind să producă efecte inflaționiste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice și mai persistente, care ajung inclusiv în inflația de bază urmărită atent de BCE.

”Atenția mea este acum concentrată mai puțin asupra petrolului și combustibililor și tot mai mult asupra prețurilor gazelor și electricității”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto și materialele de construcții.

CITEȘTE ȘI Împrumuturile Guvernului sunt cu aproape 30 miliarde lei sub cele din perioada similară a anului trecut, deși necesarul este cam tot același. Criza politică nu permite ieșirea pe piața externă, dar deficitul bugetar redus dă încă timp Finanțelor

Presiunea este și politică. În Germania, AfD a câștigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova și restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea prețurilor combustibililor.

Prețul energiei electrice a explodat luni în întreaga Europă, inclusiv în România, producția sub așteptări de energie eoliană din Germania cauzând o majorare a producției de electricitate pe bază de gaze, ceea ce a condus la o majorare a cererii, aflată oricum la un nivel record, ca urmare a gradului redus de umplere a depozitelor. În România, prețul maxim atins a fost de aproape 3.500 de lei/MWh.

Prețul mediu zilnic al energiei furnizate luni în România, a crescut la 238 euro/MWh, maximul zilei fiind de 656 euro/MWh sau 3.450 lei/MWh.

La acea oră România va importa peste 2.000 de MWh din Bulgaria șl va exporta peste 1600 MWh în Ungaria, ceea ce indică faptul că presiunea este una externă venită din Germania și Europa Centrală.

Asta, dincolo de problemele interne, în special indispobinibilizarea centralei de la Cernavodă.

CITEȘTE ȘI RECORD de locuințe finalizate în București - Ilfov. Tranzacțiile cu apartamente sunt în scădere

Prețul energiei spot din Germania a crescut cu peste 70%, ajungând la 257 euro/MWh.

În Suedia, îm care de obicei prețurile sunt reduse, energia pentru ziua de luni s-a vândut la un preț mediu zilnic de 270 euro/MWh.

De altfel, nu numai în Europa Centrală și de Est au fost înregistrate prețuri mari, ci și în Europa nordică (Finlanda, țările baltice, Suedia etc.), lovite de salturi extreme (până la +700% în unele zone).

Prețul de luni al energiei electrice în înreaga Europă

În mai multe state (inclusiv Germania și părți din Europa Centrală), generarea eoliană a fost mai redusă decât așteptările, ceea ce a forțat o dependență mai mare de centralele pe gaze/combustibili fosili cei mai scumpi.

Variațiile meteorologice (vânt slab, posibile condiții de vreme care afectează producția) amplifică aceste salturi zilnice.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Dobânzile României cresc la cel mai ridicat nivel de după luna mai pe fondul turbulențelor internaționale. România, risc de retrogradare din cauza situației fiscale și politice

Iar prețurile de referință ale gazelor la nivel european, cele de pe bursa olandeză TTF (benchmark european) se situează deja la niveluri ridicate (în jur de 70–80 €/MWh sau mai mult în perioada recentă), din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu (conflictul legat de Iran și restricțiile/închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, importantă pentru GNL).

În plus, stocurile europene de gaze sunt sub media ultimilor ani (în jur de 65–68%), iar competiția cu Asia pentru cargouri GNL menține presiunea.

Gazul este unitatea marginală care setează prețul pe piața de electricitate, scumpirea acestuia transmitându-se rapid în prețul energiei electrice.