Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Asociației Române a Băncilor, Autorității de Supraveghere Financiară, Auchan, Banca Transilvania, CEC Bank, CITR, NN, Salt Bank, XTB
“Dacă ne uitam anul trecut și ne gândeam ce se va întâmpla în acest domeniu în 2025 am fi avut alte așteptări. Toată lumea, inclusiv specialiștii din interiorul companiei noastre, se gândeau că o să avem o creștere a numărului procedurilor de insolvență, pe baza mai multor tensiuni și volatilități economice, însă avem o stagnare.
Spre surprinderea noastră, în semestrul 1 am intrat pe un platou care nu se diferențiază cu nimic față de ultimii 4-5 ani de zile. Avem circa 3.500 de preceduri de insolvență deschise, care nu exced istoricului din ultimii ani”, a afirmat reprezentantul liderului pieței de insolvență și restructurare din România.
Coleașă explică această situație prin reacția de așteptare și inacțiune a antreprenorilor în contextul alegerilor, dar remarcă totodată creșterea numărului de companii în dificultate.
“În primul semestru am pus-o pe seama unui freez electoral. De fiecare dată și instinctiv vorbind și antreprenorii și cei care sunt într-o stare de dificultate reacționează cu o stare de îngheț, în care nu știi ce să faci, încotro să o iei. Și am legat-o de un indicator foarte interesant. Noi de peste 10 ani facem un studiu al companiilor de impact, adică ne uităm și la companiile sănătoase din economie.
Ceea ce ne-a surprins este că deși avem un platou al insolvențelor avem o creștere a numărului companiilor în dificultate economică, dar fără o declanșare a unei proceduri. Asta ar fi explicația, că luptele sunt în afara instanțelor de judecată astăzi”, spune Coleașă.
El amintește că în ultimii ani au fost multe presiuni, de la inflația care a dus la scăderea consumului la scumpirea banilor prin creșterea dobânzilor, toate ducând în final la subțierea marjei de profit a antreprenorilor.
Astfel, a crescut mult ciclul de conversie a banilor și durata de încasare a creanțelor, având loc negocieri în tot lanțul econimic, cu toate părțile implicate, inclusiv creditori bancari și furnizori, potrivit lui Ionuț Coleașă.
El spune că sunt însă și soluții, precum nou introdusele mecanisme de prevenire a insolvenței, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, operațiuni care cu cât sunt accesate mai din timp cu atât au șanse mai mari de reușită.
Aceste mecanisme însă nu sunt încă suficient de bine cunoscute de către antreprenori sau partenerii lor, astfel că potrivit unui studiu elaborat de Comisia Europeană peste 80% dintre antreprenori nu știu de existența acordului de restructurare și a concordatului preventiv, mai spune Coleașă.
El a dat ca exemplu primul acord de restructurare confirmat în România, gestionat de CITR, prin care a fost negociată cu statul și alți creditori o eșalonare pe termen lung a unei datorii, fiind vorba despre o companie care avea profit operațional dar avea o presiune foarte mare pe datoriile pe termen scurt.
Un scenariu alternativ, inclusiv insolvența, ar fi fost mai rău pentru creditori, dar în final toate datoriile au fost rambursate, chiar dacă mai târziu, integral.
Date prezentate anterior de Coleașă, pe baza analizelor CITR în urma monitorizării anuale a celor 40.000 de companii de impact din România (respectiv acelea care generează peste 80% din cifra de afaceri a economiei) indică o tendință îngrijorătoare: numărul companiilor restructurabile și al celor aflate în insolvență iminentă a crescut accelerat.
În 2013, 6.007 companii de impact erau în insolvență iminentă. În 2023, numărul lor a ajuns la 8.190, o creștere de 36%. Cele restructurabile au urmat aceeași traiectorie, ajungând la 10.303. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din companiile de impact sunt într-o formă de dificultate majoră.
