Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, Cris-Tim, Garanti BBVA, Salt Bank
"Avem situații în care un producător plătește taxa pe, să zicem, creșterea de pui, după care vinde către abatorizare, aceasta plătește taxă pe cifră pe abatorizare, după care aceeași taxă pe distribuție, în cascadă de două, trei ori această taxă pe cifră. Este generatoare de inflație și descurajare fantastică de investiții. Penalizează companiile mari, iar noi, ca economie, avem o problemă majoră că nu avem companii mari", a afirmat Costinaș.
În aceste condiții, România pierde din atractivitatea de investiții în raport cu alte piețe din regiune.
"Ne luptăm cu Polonia, cu Germania, cu Spania, cu companii de dimensiuni foarte mari, iar prin taxarea cifrei am descurajat, de fapt, investițiile și am descurajat firmele care vor să devină mari. Economia românească nu poate să fie puternică dacă nu are campioni. Dar campionii sunt penalizați, sunt descurajați. Economia românească nu poate să crească dacă nu atragem investiții. Dacă o investiție este făcută în Giurgiu sau în Bulgaria, are diferență că unul trebuie să plătească 1% în plus. O companie mare are de ales, iar la distanță geografică mică ai o taxare total diferită", explică managerul Profi.
Potrivit acestuia, taxa a fost impusă fără să se țină cont de efectele ei: "Excel-ul suportă orice. Noi putem să punem în Excel ce venituri ne va aduce taxa pe cifră, dar nu simulăm ce pierdem în cascadă - business-uri, investiții mai mici. În momentul în care plătești taxe mari, faci investiții mai mici. În cazul retailerului, mai puține magazine deschise înseamnă mai puține firme de construcții care au job-uri, mai puține materiale de construcții care se vând. Adică, punem plusul, dar nu punem minusul și de aici foarte des ne păcălim în calculul acesta macroeconomic".
Creșterea taxării și a costurilor cu energia, de exemplu, duce la reanalizarea business-urilor, cu scopul eficientizării activității, spune Costinaș, ceea ce pentru un retailer poate însemna, de exemplu, reducerea numărului de articole la raft, sau trecerea unor produse de la vitrina asistată la self-service.
"Acolo unde există manoperă și costuri de energie, trebuie să reanalizăm modelul de business și să îl optimizăm", detaliază Costinaș.
Profi se află într-o etapă de redefinire a strategiei, după preluarea de către grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, care deține și brandul Mega Image, dar va miza în continuare pe expansiune.
"Cred că strategia va fi, de fapt, expansiune și remodelări de magazine concomitent. Adică, trebuie să reactualizăm modelul de business, ținând cont de provocările noastre și să menținem expansiunea, pentru că, fără expansiune, pierzi market share și, când pierzi market share pierzi putere de cumpărare, pierzi relevanță și nu mai ești competitiv", explică el.
Costinaș a vorbit și despre schimbările în comportamentul de consum, în noile condiții economice, cu inflație mare, putere de cumpărare în scădere și multă incertitudine.
"Consumatorul revine la o obișnuință de a cumpăra mai puțin și în proximitate, față de ceea ce s-a întâmplat în perioada de pandemie și de început de război, în care panica cumva a dus la o schimbare de comportament, cu vizite mai rare în magazin și cumpărături mai mari. Clienții sunt mai atenți la preț decât înainte, pentru că inflația a dus o creștere de preț și clienții sunt mai atenți la promoții, la prețuri decât erau înainte. Pe lângă inflație a fost și un sentiment de nesiguranță pentru viitor - în momentele de incertitudine, clienții sunt mai circumspecți față de cumpărături".
Astfel, dacă cei cu venituri mai mari, care cumpără mașini sau vacanțe, nu își schimbă neapărat obiceiurile de consum alimentar, cei cu venituri mici pun mai puține produse în coș, produse mai ieftine sau la gramaj mai mic.
"În special în zona aceasta de impuls, probabil că s-a văzut că foarte multe produse din zona de ciocolată și-au schimbat gramajul de la 100 la 80 grame, adică au rămas într-o zonă în care sunt impuls, adică clientul și le dorește, dar cumpără și mănâncă mai puțin", arată reprezentantul Profi.
În ceea ce privește formatele de magazine de pe piața românească, el remarcă o tendință de migrare a clienților de la magazinele de mari dimensiuni către cele de proximitate și spune că, pentru a supraviețui, fiecare model trebuie să se adapteze, să se reinventeze chiar.
"Nu mai există modelele acestea clasice care existau înainte - hipermarket, supermarket și discount. Discountul aduce elemente de supermarket, așa că dacă înainte avea zona de fresh foarte puțin dezvoltată, acum dezvoltă foarte puternic zona de fresh. Dacă înainte sortimentul era foarte redus, acum este mai larg, dacă se ducea preponderent pe private label au introdus și branduri. Ne uităm la supermarket: sortimentul era foarte larg, acum se optimizează, se reduce sortimentul", mai spune Costinaș, adăugând că magazinele de proximitate vor continua să crească în preferințele clienților.
