Producția de electricitate va fi singurul sector economic european în care cererea de gaze naturale va crește în viitoarele luni, în condițiile în care economia de pe Vechiul Continent a fost introdusă în carantină de măsurile anti-Coronavirus adoptate de diferitele guverne, consideră șeful diviziei de analiză a pieței gazelor a Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Jean-Baptiste Dubreuil.
Însă chiar și acest motor al cererii de gaze s-ar putea gripa ca urmare a faptului că producția din surse tradiționale va fi supusă unei concurențe din ce mai ridicată a celei din surse regenerabile.
Răspândirea virusului COVID-19 a dus la o scădere a activității industriale în Europa, într-un moment în care prețurile gazelor se situau oricum la cel mai redus nivel din ultimii zece ani ca urmare a supraofertei de pe piața globală și a intrărilor record de gaz natural lichefiat (GNL). La acestea se mai adaugă și scăderea sezonieră a cererii odată cu terminarea sezonului rece.
"Întrucât sezonul rece se încheie, iar activitatea industrială și comercială este în prezent restricționată, generarea de energie electrică ar fi singurul sector în care s-ar putea înregistra o creștere a cererii pe termen scurt", a precizat Dubreuil, într-un interviu acordat S&P Global Platts.
În România, consumul de electricitate a rămas la un nivel relativ constant de la declanșarea crizei Cornavirusului, scăderea consumului consumului non-casnici, fie închiși, fie funcționând la turații mai reduse, fiind compensată de o majorare a creșterii cererii casnice, ca urmare a faptului că toată populația este consemnată la domiciliu.
În ceea ce privește consumul de gaz din România, acesta a fost volatil, arătând că, cel puțin deocamdată, este mai degrabă sensibil la starea vremii.
Un fenomen similar se înregistrează și în Europa.
"Datele privind consumul total raportate de operatorii din Italia, Spania, Franța și Belgia arată o scădere de la 6% la 20% începând cu introducerea măsurilor de carantină, dar, din nou, o parte din aceasta ar fi explicată de încălzirea vremii”, a adăugat Dubreuil.
În mod tradițional, o sursă de cerere în lunile de vară în Europa este sectorul de înmagazinare, însă, în prezent, depozitele sunt destul de pline ca urmare a înmagazinărilor ridicate făcute anul trecut ca măsură de precauție în eventualitatea nesemnării unui nou contract de tranzit între Gazprom și Ucraina.
În România, depozitele sunt în proporție de peste 57% pline, fiind înmagazinați aproximativ 19 TWh din capacitatea totală de 33 TWh. La finalul unei ierni obișnuite, de obicei rămânea înmagazinată o catitate de peste 6 ori mai redusă, de aproximativ 3 TWh (10% din capacitatea totală).
Prețul scăzut al gazului, care a coborât și sub 8 euro/MWh, transformă din ce în ce mai multe zăcăminte operaționale în unele neexploatabile comerciale. Costurile de producție, în special ale zăcămintelor offshore din Marea Nordului, nu sunt acoperite de prețul de vânzare, ceea ce ar putea conduce la închiderea unora dintre acestea sau măcar la suspendarea activității de producție în speranța unor prețuri mai bune.
În vara anului trecut, Equinor, de exemplu, a redus semnificativ producția în perimetrele Troll și Oseberg, sperând să obțină un preț mai mare în viitor.
Aceste prețuri reduse descurajează și investițiile în domeniu.
În România, OMV a anunțat amânarea deciziei de investiție în Neptun Deep până “cel mai devreme” în 2021, iar Black Sea Oil & Gas (BSOG), care anunțase în prealabil începerea producției de gaz în proiectul MGD din Marea Neagră în 2021, a declarat, pentru Profit.ro, că-și va adapta planurile în funcție de evoluția evenimentelor, și anume a pandemiei de Coronavirus și a cotațiilor internaționale la petrol și gaze.
