Impactul crizei COVID-19 asupra creșterii pieței criptomonedelor în România

scris 27 apr 2021

Covid-19 a luat lumea prin surprindere, venind cu provocări care au destabilizat economia globală și au schimbat modul în care lumea operează. Pentru a răspunde restricțiilor impuse de societate, afacerile au fost nevoite să treacă în online, apelând la lucrul de la distanță, videoconferințe și cumpărături online; practic, criza Covid-19 ne-a accelerat progresul și toate aceste procese care în mod normal ar fi durat 10 ani s-au realizat în 10 luni.

Dacă ne uităm în propria ogradă, această accelerare a digitalizării o putem observa cel mai bine la Stat, unde am văzut pe parcursul anului 2020 adaptări rapide la tehnologie și renunțări la metehne împământenite ale funcționarilor ostili schimbărilor și digitalizării în numai câteva luni; am putut asista la „progresul tehnologic” de a transmite și comunica cu un inspector ANAF prin e-mail, ceea ce era de domeniul fantasticului înainte de pandemie, când triumfătorul „dosar cu șină” și statul la coadă în fața unui ghișeu, cu o vizieră mică undeva la aproximativ 1,5 m de sol, era regulă.

În timpul pandemiei, afacerile s-au axat  pe gestionarea crizei și reziliența operațională; raportat la o bază de date de peste 650 de companii, pot confirma că au fost foarte multe care nu au așteptat să rămână  la mila Statului, ci s-au adaptat rapid la situație. Au încercat să supraviețuiască transformând, acolo unde s-a putut, modelul de business la noul context pandemic sau deschizând linii de business specifice vremurilor.

Micro Green Deal CITEȘTE ȘI Micro Green Deal

De asemenea, s-a schimbat și atitudinea față de bani, ceea ce a condus la o creștere considerabilă a utilizării plăților digitale contactless, pandemia fiind catalizatorul în evoluția către o societate fără numerar, împreună cu reducerea scepticismului în ceea ce privește criptomonedele.

În timp ce guvernele s-au întrecut în măsuri menite să sprijine sectoarele de activitate afectate și populația prin injectarea de lichiditate în piețe tot din resursele bugetului, care sunt de fapt contribuții ale cetățenilor și companiilor, acest lucru conducând la inflație și slăbire a monelelor convenționale, criptomonedele au devenit noul refugiu al investitorilor cu apetit la risc. În același timp,  o mare parte din populație s-a documentat mai mult despre acestea și a început să tranzacționeze, făcând astfel piața criptomonedelor din ce în ce mai populară și mai ușor de accesat.

În prima fază a pandemiei, când nu se știa cum va evolua  întreaga situație, a existat o evadare de la instrumentele financiare riscante la criptomonede sau criptoactive, cum sunt ele denumite într-un nou proiect de regulament al Comisiei Europene.

Criptomonedele sau criptoactivele, așa cum se creionează  în noua propunere de Regulament European, nu acționează precum banii, iar adesea aceaste monede virtuale sunt numite „aur digital”. Fiind volatile, nu sunt ca monedele tradiționale ce pot fi devalorizate de băncile centrale. De aceea, criptomonedele devin  tot mai atrăgătoare. 

Se pare că fluctuațiile înregistrate de piața valutară virtuală în această perioadă reflectă schimbările de pe alte piețe de capital și de mărfuri. Această piață a demonstrat, de asemenea, o stabilitate relativă în această perioadă dificilă. Este o altă dovadă că aceste criptomonede pot fi tratate ca un instrument financiar matur și cu drepturi depline.

De exemplu, Bitcoin este adoptat treptat nu atât ca mijloc de plată, ci ca un activ de valoare, iar faptul că el capătă tot mai multe întrebuințări și utilizări face ca aceste metode noi de plată să se dezvolte și să se consolideze. Conform estimărilor, piața criptomonedelor din România a înregistrat o creștere de 10% până la 20% în acest an, în contextul în care pandemia COVID-19 a blocat mai multe sectoare economice.

Dacă ne uitam că la noi în țară există deja o instituție publică – universitate - care acceptă plata taxelor de studii în criptomonede, dar și un festival care va accepta în premieră achitarea biletelor cu această nouă metodă de plată, iar pe măsură ce acceptanții noii metode de plată se vor înmulți, și piața va crește.

Statul și decontarea directă CITEȘTE ȘI Statul și decontarea directă

De asemenea, în lumina extinderii tranzacțiilor cu criptomonede și acceptarea acestora ca instrument de plată de către participanții la lanț, se impune o reglementare de urgență atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere economic/contabil. Dacă în acest moment putem afirma că fiscal există reglementare, fiind binevenite și niște norme clarificatoare cu o analiză amplă și urmate de exemple, nu același lucru îl putem spune despre reglementarea juridică și economică. Aceasta deoarece statele au fost mai interesate să încaseze banii din tranzacționarea criptomonedelor în defavoarea reglementării juridice, lăsând în ceață milioane de tranzacții și utilizatori ai acestei noi metode de plată și investiție.

Flavius Jakubowicz este Partener Executiv în cadrul companiei de consultanță fiscală și contabilitate JASILL

viewscnt
Afla mai multe despre
criptomoneda
romania