Aflat într-o vizită la Kiev, în data de 24 august 2025, Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării din România, s-a întâlnit cu Denis Șmîhal, ministrul Apărării din Ucraina. Cu acest prilej Denis Șmîhal a mulțumit României pentru ajutorul oferit de la începutul invaziei militare ruse, precum și pentru cel de-al 23-lea pachet de ajutor militar ce va fi transferat în curând Ucrainei: „Sunt sincer recunoscător pentru sprijinul neclintit al României în domenii cheie. România a oferit deja Ucrainei 22 de pachete de asistență militară, iar în curând războinicii noștri îl vor primi pe cel de-al 23-lea”.
Smîhal a mai iterat și faptul că România continuă instruirea piloților ucraineni pe F-16 și aduce alte contribuții semnificative la formarea scutului antiaerian al Ucrainei, sugerând că Ucraina și România ar putea colabora în domeniul fabricării de drone și pentru utilizarea mecanismului european SAFE pentru lansarea unor proiecte comune de schimb de tehnologii, respectiv pentru „lansarea producției ucrainene în România”.
În ceea ce-l privește, Ionuț Moșteanu a vorbit la modul general despre susținerea Ucrainei, fără să facă referire la pachetul de ajutor militar, chiar dacă, în luna iulie, recunoștea că România ajută Ucraina cu echipament, și cu muniție, în mod constant, de când a început războiul,: „România ajută Ucraina și cu echipament și cu muniție. Și, până acum, a fost o decizie de a nu fi făcute publice anumite ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între Guvern și Președinție pentru a stabili cum vom face în viitor, dacă vom spune public”.
Paradoxul este că, în afară de această declarație a lui Denis Șmîhal, de-a lungul timpului și Volodimir Zelenski i-a mulțumit oficial lui Klaus Iohannis, de mai multe ori, pentru ajutorul militar acordat.
Pare de neînțeles de ce, timp ce statele din Flancul Estic (inclusiv statele baltice și Polonia) își anunță deschis sprijinul pentru Ucraina, opinia publică din România află, de la oficiali ucranieni sau din clipuri video neconfirmate oficial de autoritățile române, în ce constă ajutorul militar al României pentru Ucraina.
Astfel, autoritățille române au făcut public doar faptul că România antrenează piloți ucraineni de F-16 și că a furnizat un sistem Patriot de apărare antiaeriană și antirachetă, chiar dacă, de-a lungul timpului, au apărut numeroase imagini foto cu armament românesc pe frontul ucrainean precum lansatoare APR-40, blindate românești TAB-71, obuziere tractate de 152 de milimetri cu muniții aferente, obuze de 122 mm (fabricate de Romarm) sau mitraliere și muniție de la Cugir, de fiecare dată autoritățile refuzând să comenteze.
La rândul său, Oryx - portal olandez de analiză a apărării care monitorizează informații din sursă deschisă, a dezvăluit că România a trimis Ucrainei și mitraliere grele de 12,7 milimetri, muniție pentru aruncătoarele de grenade AG-7 și AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 și 120 mm, precum și stații de arme telecomandate ANUBIS (produse de Pro Optica) montate pe blindate BMC Kirpi (donate de militarii turci).
Defense Express Ukraina consideră că informațiile din acest segment sunt clasificate fără motiv, pentru că „marcajul Cugir” pe echipamentul militar ce operează în Ucraina dă oricum în vileag proveniența ajutorului.
În plus, Defense Express subliniază că principalul mister în acest caz ar fi dacă România a transferat MiG-29 și T-72, care au fost dezafectate și depozitate pentru conservare începând cu februarie 2022, ca parte a asistenței militare Ucrainei,
Nu în ultimul rând, în martie 2024, o filmare realizată în apropiere de Pitești, surprindea blindate, ce păreau a fi Bradley, în tranzit prin România, vehiculul militar american fiind foarte folosit de Ucraina în lupta contra Rusiei. În aceeași lună, o altă filmare surprindea un tren cu zeci de transportoare blindate care trecea prin gara Suceava Nord. La acea dată, Armata Română a admis că un tren cu arme a tranzitat România, dar a refuzat să spună cine este proprietarul armelor care se îndreptau spre Ucraina.
Oare secretomania autorităților române este bună pentru cetățeni, în contextul social tensionat generat de reducerile bugetare și creșterea prețurilor și taxelor, împovărătoare pentru populație?
Oare România chiar cheltuiește 3% din PIB pentru ajutorul militar destinat Ucrainei, în timp ce taie bursele elevilor și studenților și pune taxe pe pensiile seniorilor?
Nu cumva genul acesta de comunicare strategică dă apă la moară discursul furiei alimentat de fake-news-urile Rusiei, distribuite de trompetele așa-zis suveraniste din România?
Să ne mire faptul că, în luna august 2025, declarația Anamariei Gavrilă, prin care cere organizarea unui referendum național, pentru a decide dacă România trebuie să continue sprijinul acordat Ucrainei, acuzând autoritățile că au ignorat nevoile propriilor cetățeni, va aduce POT voturi în plus la viitoarele alegeri ?
Sau că George Simion a intrat în turul II la alegerile prezidențiale, după ce declara că, dacă va ajunge președinte: „România nu va mai da niciun leu” pentru a ajuta Ucraina ?
Și prezidențiabilul Călin Georgescu declara că, dacă va fi ales președinte, va interzice continuarea exporturilor de cereale ucrainene prin România și va tăia asistența militară către Kiev.
Iar exemplele privitoare la modul în care lipsa de transparență a autorităților române pune jar pe focul urii și dezbinării din societate continuă! Astfel, într-o emisiune la o televiziune on-line, cunoscută pentru viziunea sa pro-rusă, Valentin Stan dădea drept sigur rolul țării noastre ca „țară de tranzit” pentru trupe Franței și ale Marii Britanii, care urmează să fie trimise în Ucraina. Este același Valentin Stan care, în iunie 2024, declara public că președintele Iohannis și-a dat acordul ca România să trimită soldați în Ucraina.
Tot la aceiași televiziune, Adrian Severin se arăta îngrijorat dacă: ”la Palatul Cotroceni, la Palatul Victoria, la palatul care mai vreți dumneavoastră, s-a discutat dacă o mare putere înarmată ucraineană este cumva o amenințare pentru România?”.
La rândul său, într-o postare pe facebook, Cozmin Gușă se întreba de ce România va aloca, din bugetul național pentru anul 2025, 500 milioane euro pentru asistența militară a Ucrainei, în condițiile în care cetățenii români suportă deja tăieri bugetare, majorări de taxe și scumpiri la utilități.
Tot Cozmin Gușă este cel care-i oferă un vehicul public, la Radio Gold FM, jurnalistului Liviu Man: ”românii plătesc bani buni pentru a susține un stat dușmănos față de România, pentru că sunt conduși de slugi ale Bruxelles-ului”.
Până când autoritățile române se vor lămuri dacă nu cumva secretomania privind ajutorul militar pentru Ucraina dezbină și mai mult o țară deja dezbinată de alegerile prezidențiale și înfuriată de măririle de prețuri și taxe și de taierile de burse și pensii, aflăm dintr- analiză publicată de Le Monde, bazată pe datele Institutului Kiel pentru Economia Mondială, că România se clasează doar pe locul 19 în ceea ce privește procentul din PIB alocat sprijinului pentru Ucraina. Astfel, până în prezent, România a oferit un ajutor total de 1,12 miliarde de euro, echivalent cu 0,42% și nu cu 3% din PIB!
Prof univ dr Cristian Barna este Training Manager la Intelligene4ALL, profesor invitat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea București și fost prorector și coordonator de doctorat al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul din București. Cristian Barna este doctor în sociologie, iar domeniile sale de expertiză sunt sociologia aplicată, studii de informații și securitate, geopolitică, organizații de securitate, criminalitate organizată și studii de terorism.
