Rezultatele 1 - 25 din 81 pentru "opinie"

Al 20-lea Congres național al Partidului Comunist Chinez, care i-a acordat președintelui Xi Jinping un al treilea mandat fără precedent în funcția de secretar general, a prezentat, de asemenea, o remaniere a conducerii care a înlocuit tehnocrați orientați spre piață cu loiali lui Xi [2], ceea ce a ridicat întrebări cu privire la planurile Chinei pentru economia sa șubredă. Controlul de stat excesiv, la urma urmei, este o rețetă verificată de împotmolire în capcana veniturilor medii pe care liderii chinezi au jurat de mult timp să o evite.

Presiunile inflaționiste ridicate din economia post-pandemică sunt alimentate în parte de tendințe și forțe seculare, multe dintre acestea acționând pe partea ofertei. Deși există și factori tranzitorii - cum ar fi întreruperile și blocajele din lanțul de aprovizionare, precum și politica de zero-COVID a Chinei - se presupune că aceștia se vor diminua la un moment dat. Dar tendințele seculare vor conduce, probabil, la un nou echilibru în multe economii și pe piețele financiare globale.

Nu cu mult timp în urmă, extrema dreaptă din Europa era asociată cu bătrâni șubrezi, nostalgici după vremurile bune ale ordinii și cizmelor militare.

Hadi Matar, americanul de origine libaneză în vârstă de 24 de ani acuzat că a încercat să-l ucidă [3] pe scriitorul britanic Salman Rushdie, pare să să fi acționat pe cont propriu. Matar susține că este un admirator al lui Ayatollah Ruhollah Khomeini, liderul suprem iranian care a emis opinia (fatwa) ucigașă împotriva lui Rushdie în 1989, în urma publicării cărții “The Satanic Verses”.

Guvernele în căutare de popularitate, inclusiv în România, adoptă măsuri care afectează băncile și avantajează în mod nedrept marii proprietari de imobile, scrie Beata Javorcik, economista-șefă a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) într-o opinie publicată de Financial Times.

Două treimi dintre participanții la un sondaj privind digitalizarea și automatizarea administrației publice în România spun că și-ar dori să depună online cereri și documente pentru obținerea unor adeverințe sau beneficii sociale și aproape jumătate se declară nemulțumiți de interacțiunea de la ghișee. În pofida declarațiilor, dar și a pandemiei, cei mai mulți dintre români continuă să interacționeze cu instituțiile administrației publice prin deplasarea la ghișeu.

Dogecoin se apreciază puternic marți, după un nou tweet al miliardarului american Elon Musk.

Marian Alecu, unul dintre cei mai puternici oameni din industria HoReCa, acționar în lanțul City Grill, lansează un mesaj către ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în care îi amintește că schema de ajutor promisă de stat, pe baza căreia antreprenorii și-au calibrat planul de afaceri, întârzie și la acest moment, generând o situație critică, și îi solicită sprijinul pentru aplicarea promisiunilor.

Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.

Sunt puține țări în lume în care statul este văzut de marea majoritate a populației un adevărat partener pentru societate, mai ales în aceste vremuri

Cu puțin peste 15 miliarde de euro, agricultura României va face cu adevărat performanță, a calculat ministrul Adrian Oros.

Fermierii din România nu sunt nicidecum egali cu aceia din Vestul Uniunii Europene. O știe toată lumea, iar cei care se ocupă cu producerea de hrană o simt în fiecare zi; de aceea și constantele cereri de tratament similar și nediscriminare, rezultatul fiind deocamdată o ploaie de promisiuni și termene destul de îndepărtate. Să explicăm cu valorile pentru plățile directe în agricultură.

Peste 80% dintre români cred că democrația este importantă, însă doar jumătate din populație este convinsă că România este, în fapt, un stat suficient de democratic, relevă rezultatele unui sondaj în rândul locuitorilor din 53 de țări. Românii se tem de eventuale ingerențe străine la alegeri și cred că Guvernul și șefii de companii servesc doar interesele unor grupuri restrânse de persoane.

Ne pregătim pentru o scădere de 10-20% a PIB. Aproximativ 10-20% dintre angajați sunt în șomaj.

Unul dintre miturile care au circulat în ultimii ani a fost cel care spune că firmele străine care activează în România nu pot fi acuzate de corupție, nu sunt controlate de instituțiile publice specializate, ba chiar, sunt favorizate.

Se spune că politica este arta compromisului. Posibil să fie și asta pe anumite planuri, dar mie mi se pare că, atunci când vine vorba de economie, politica este în primul rând arta păstrării aparențelor. Demers care se poate dovedi de succes pe anumite perioade, chiar timp de mai multe cicluri electorale, însă nu la nesfârșit. Asta pentru că adversarii sunt practic de neînvins: legile fizicii, ale aritmeticii și, cu voia, dumneavoastră, ultimele pe listă, cele ale economiei.

Murphy, în opinia mea cel mai mare filosof necunoscut al eternității, enunța într-una din faimoasele sale "legi" faptul că inteligența este constantă pe pământ, însă populația este în continuă creștere.

Subliniam în precedentul articol că evoluția nefavorabilă a economiei românești în 2019, având ca rezultat creșterea deficitelor (bugetar, comercial și de cont curent), necesită o întoarcere rapidă la prioritățile economice, în detrimentul subiectelor politice.

Parafrazându-l pe Preda, aș spune că ”dacă educație nu e, nimic nu e”. Nici sănătate, nici autostrăzi, nici parlament si nici guvern. E poate pentru prima dată că, în sfârșit, acest lucru fundamental nu mai pare un simplu ”moft pentru cei bogați” și nici o chestie care-l cam sâcâie pe un fost primar de sector, un mare latifundiar sau un mare investitor în hotelăria românească.

“Final Four-ul” alegerilor din România și-a consumat prima etapă, cu rezultate încurajatoare, la prima vedere pentru mediul de afaceri. Agitația politică continuă însă, în detrimentul revenirii în prim-plan a subiectelor economice de actualitate.

Mă alătur corului de ignoranți în ale fizicii care au mai citit pe ici, pe colo, din lucrările mai accesibile ale lui Stephen Hawking (și care tocmai de aceea au devenit best-seller-uri) și s-au lăsat vrăjiți de fascinația și chiar obsesia mass media pentru personalitatea sa.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.