Să ne punem "centurile de siguranță"

scris 24 iun 2019

Odată cu congresul PSD din 29 iunie, se va încheia o perioadă de două luni de zile în care Guvernul a fost preponderent focusat pe subiecte politice, în detrimentul gestionării cu prioritate a situației economice. Prim-ministrul și membrii echipei sale au fost implicați în campania pentru alegerile europarlamentare, urmată de pregătirea ,,supravietuiriii” în urmă moțiunii de cenzură, acum focusul fiind mutat pe pregătirea congresului PSD.

Guvernul este însă plătit, în primul rând, să gestioneze cu maximă eficiență, eficacitate și responsabilitate situația economică a țării, care nu arată deloc bine, dacă analizăm datele execuției bugetare pentru primele patru luni ale anului 2019,  comparativ cu perioada similară din 2018. 

Deficitul bugetar a crescut cu 88,4% (venituri mai mari cu 11%, cheltuieli totale mai mari cu 15,9%, iar cheltuielile salariale în creștere cu 26%!), deficitul comercial a crescut cu 35% (exporturi în creștere cu 3,8%, importuri în creștere cu 8,3%), deficitul de cont curent este în creștere cu 38,5%, datoria externă în creștere la 103 miliarde de euro, investiții străine directe în scădere cu 16%. În plus, avem două luni de scădere a producției industriale (ianuarie – aprilie). 

Oare cum? CITEȘTE ȘI Oare cum?

Dacă ne uităm în mediul extern, și aici identificăm riscuri care pot afecta economia României. Producția industrială a scăzut în țările importante din Uniunea Europeană (în Germania șase luni consecutive de scădere, în Italia în cinci din ultimele șase luni, în Franța în trei din ultimele șase luni), finalul Brexitului este neclar, iar BCE "transmite semnale" că se pregătește de un nouă etapă de reducere a dobânzilor. Putem adaugă tensiunile comerciale dintre SUA și China, plus situația explozivă din Orientul Mijlociu, de care depinde esențial prețul petrolului brut. 

 Din păcate, nu există informații privind pregătirea de către Guvern a unui ,,plan B”, dacă o parte din aceste riscuri externe se vor materializa, sau că ar pregăti  "strângerea curelei” cheltuielilor bugetare. Legea pensiilor este aproape de votul final, proiectul PNL de anulare a pensiilor speciale a fost respins în Senat, se pregătesc indemnizații special pentru aleșii locali, se promit fonduri suplimentare pentru administrațiile locale fără cerințe clare de limitare a cheltuielilor salariale, iar celebra Ordonanța 114/2018 probabil va fi lăsată pentru sesiunea parlamentară din toamnă. Nu pare a fi o subiect prioritar, deși ar trebui să fie, alegerea noului Consiliu de Administrație al BNR, al cărui mandat expiră în 11 octombrie 2019. Și continuăm să ne împrumutăm, cu o frenezie greu de înțeles, îndatorând generațiile viitoare. Avertismentele Standard & Poor’s din martie par a fi uitate și ne închipuim că fondurile externe, o bună parte speculative, vor fi pe vecie interesate de titlurile  de stat emise de Ministerul Finanțelor (am mai avut această iluzie, spulberată în octombrie 2008).

"Menținerea sub control a dezechilibrelor este singură modalitate prin care economiile țărilor din estul și central Europei vor putea face față oricăror șocuri nefavorabile puternice”, spunea acum câteva zile guvernatorul Mugur Isărescu. Timpul presează Guvernul pentru schimbarea strategiei de ținere sub control a cheltuielilior, în condițiile unor venituri bugetare estimate prea optimist. Dacă acest lucru nu se va întâmpla în următoarele două luni, probabil 2020 va fi un an al austerității bugetare, indiferent de culoarea politică a Guvernului.

Marius-Dumitru Marin este ex-CEO Macon Group și actual CEO al MDM Top Consultancy

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
psd
marous dumitru marin