Fiecare cuvânt sau emoji pe care-l introduci la tastatura smartphone-ului tău contează. Prin fiecare fotografie făcută, fiecare share, fiecare checkin, email, întâlnire trecută în calendar, însemnare, căutare pe internet, prin fiecare mesaj scris ori comandă vocală contribui benevol și neajutorat la crearea și vânzarea unui produs. Pentru că ai mușcat momeala.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
2,5 miliarde de oameni dețin cel puțin un smartphone, conform Statista. 2 miliarde și jumătate de oameni care expediază email-uri, mesaje și folosesc funcții și aplicații care trimit date în background către cel puțin o companie sau o agenție de publicitate.
2,5 miliarde de oameni care produc necontenit o resursă esențială pentru multe modele de business actuale: date. Informații despre orice facem, orice ne place sau detestăm, ce mâncăm sau bem, vrem, cumpărăm sau vindem.
Informații pe care le oferim pe tavă fără să cerem nimic în schimb și de multe ori plătim pentru acest privilegiu. Chiar foarte mult. Și totul pentru că am mușcat momeala și o facem în continuare zi de zi. Și nu, nu avem de ales.
Produsul ăla nou lansat de Facebook sau funcția aia cool pe care tocmai a anunțat-o Google nu au fost create din dragoste de oameni sau pentru organizarea informației de dragul informației. Sunt o momeală pentru ca tu să le oferi informația de care au ei nevoie. Este adevărat că unele momeli aduc o utilitate necesară. Dar vin ele la prețul corect?
Gboard, tastatura virtuală dezvoltată de Google plecând de la modelul Swiftkey (care între timp a fost cumpărată de Microsoft), este o binecuvântare. Cu ajutorul inteligenței artificiale, aceasta reușește să ofere sugestii și să realizeze corecturi automate de parcă ți-ar citi gândurile. Typo-urile făcute în grabă se topesc și sunt înlocuite cu cuvintele corecte.
Însă tot ce scrii ajunge la Google. Iar Google face cel puțin două lucruri cu datele tale: le folosește pentru a-ți afișa reclame cât mai bine targetate și pentru a-și antrena AI-ul.
Fotografiile tale din Google Photos sunt aur curat pentru AI-ul care încearcă să deprindă, printre alte, recunoașterea obiectelor și a oamenilor din imagini. Fără fotografiile milioanelor de oameni care folosesc acest serviciu, inteligența artificială a Google ar fi mai puțin inteligentă acum.
Facebook face același lucru. Apple de asemenea, cu mențiunea că Apple nu le folosește în scopuri publicitare, dar le permite altora să le acceseze. Chiar și Microsoft a înțeles într-un final că trebuie să facă asta și colectează date prin Windows 10 și numeroasele sale aplicații mobile.
Și nu doar giganții procedează astfel, ci și cei mai mici. Spre exemplu, Dropbox, unul dintre cele mai folosite servicii de stocare online a fișierelor, tocmai a lansat o facilitate care promite o funcție interesantă: căutarea în cadrul imaginilor și a PDF-urilor. O momeală cât se poate de ademenitoare.
Nimeni nu poate nega că este util să poți căuta după un cuvânt care se regăsește într-un PDF sau într-o poză. Însă această funcție nu poate fi posibilă decât prin intermediul unei tehnologii OCR (Optical Character Recognition), care presupune scanarea acestor tipuri de fișiere pentru recunoașterea textului.
De ce vrea Dropbox să scaneze aceste fișiere? Pentru că ele constituie o sursă de date la care încă nu a ajuns, care vorbesc și mai mult despre tine.
Companii precum Google, Facebook, Microsoft, Apple și altele transformă în bani datele tale. Bani care, ghici, de unde vin?
Există un ciclu în toată povestea asta. Cumperi un smartphone și folosești diverse aplicații pe el. Datele tale personale ajung la una sau mai multe companii. Acestea le folosesc pentru a crea produse mai bune. Produsele le vei cumpăra tot tu sau alții ca tine.
Tu contribui la crearea produsului pe care-l vei cumpăra.
Banii nu sunt singurul preț pe care-l plătești, iar smartphone-ul nu este singurul exemplu, ci doar cel mai facil. Lucrurile vor escala în curând, când Internet of Things o să vină în forță peste noi extinzând aceleași obiceiuri din bucătărie până-n dormitor.
Există produse pe care le cumpărăm și produse pe care le folosim fără să dăm bani. Dar la toate plătim cu datele noastre. Și tot timpul va exista o momeală.
